Calendarul zilei de 1 MAI. Ziua Muncii - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Calendarul zilei de 1 MAI. Ziua Muncii

Evenimente

Labour Day (Ziua Muncii) este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca “8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.

La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day (“Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.

În alte ţări însă, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.

Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.

 

1 MAI – Alte evenimente de-a lungul istoriei

1707: Anglia s–a unit cu Scoțiasub numele de Marea Britanie. În fotografie primul steag al Uniunii creat de Iacob I, simbolizând uniunea Angliei și Scoției sub o singură Coroană.

1921: A aparut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Calinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București)

  • 305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
  • 1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
  • 1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
  • 1707: Anglia s–a unit cu Scoția sub numele de Marea Britanie.
  • 1786: Premiera operei comice “Nunta lui Figaro” (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
  • 1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
  • 1821: Turcii pătrund în Moldova , pe la Brăila , și în Țara Românească, pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
  • 1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
  • 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864)
  • 1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
  • 1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român doua ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
  • 1921: A aparut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Calinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București)
  • 1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
  • 1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
  • 1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
  • 1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
  • 1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii “Sfântul Silvestru” din București.
  • 1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei
  • 1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
  • 1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
  • 1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
  • 1994: Ayrton Senna moare în urma accidentului din MP al statului San Marino.
  • 1995: Începutul Operațiunii Blitz; armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
  • 1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oara dupa 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II–a cu formarea guvernului.
  • 1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Bancii Centrale Europene.
  • 1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
  • 2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
  • 2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru “vodca ecologica” și de argint pentru sucul fără conservanți “Carotina”.
  • 2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
  • 2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
  • 2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
  • 2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
  • 2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.

Nașteri

Ducele de Wellington

José de Alencar, scriitor brazilian

Glenn Ford, actor american

  • 1218: Ioan I, Conte de Hainaut (d. 1257)
  • 1769: Arthur Wellesley, Duce de Wellington, om de stat anglo-irlandez (d. 1852)
  • 1825: Johann Jakob Balmer, matematician elvețian (d. 1898)
  • 1829: José de Alencar, scriitor brazilian (d. 1877)
  • 1850: Prințul Arthur, Duce de Connaught și Strathearn (d. 1942)
  • 1852: Santiago Ramón y Cajal, biolog și histolog spaniol, laureat Nobel (d. 1934)
  • 1859: Alexandru Philippide, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române (d. 1933)
  • 1895: Ury Benador, prozator român (d. 1971)
  • 1896: Mihai Ralea, sociolog, psiholog, eseist și politician român, membru al Academiei Române (d. 1964)
  • 1899: Lon Leifs, compozitor și dirijor islandez (d. 1968)
  • 1904: Paul Sterian, poet român (d. 1984)
  • 1905: Henry Koster, regizor american de film (d. 1988)
  • 1916: Glenn Ford (Gwyelyn Samuel Newton), actor american (d. 2006)
  • 1917: Danielle Darrieux, actriță franceză (d. 2017)
  • 1921: Vladimir Colin, scriitor român (d. 1991)
  • 1923: Joseph Heller, romancier american (d. 1999)
  • 1923: Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator, caricaturist român (d. 1989)
  • 1928: Ion Ianoși, critic și istoric literar, eseist și filosof român de etnie evreiască, membru de onoare (2001) al Academiei Române
  • 1929: Ralf Dahrendorf, sociolog și politician german (d. 2009)
  • 1930: Theodor Hristea, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2009)
  • 1933: Joan Hackett, actriță americană (d. 1983)
  • 1934: Laura Betti, actriță italiană (d. 2004)
  • 1936: Anatol Codru, regizor și scenarist de film documentar român din Republica Moldova
  • 1939: Judy Collins, cântăreață americană
  • 1944: Rita Coolidge, cântăreață americană
  • 1946: Gheorghe Mardare, plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist român din Republica Moldova
  • 1946: John Woo, actor chinez
  • 1951: Istvan Bonis, politician român
  • 1955: Gheorghe Costin, dirijor român
  • 1955: István Erdei-Dolóczki, politician român
  • 1959: Marian Petrache, politician român
  • 1961: Octavian-Claudiu Radu, politician român
  • 1962: Maia Morgenstern, actriță română de teatru și film
  • 1979: Pauli Rantasalmi, chitarist finlandez (The Rasmus)
  • 1981: Aliaksandr Hleb, fotbalist bielorus

Decese

David Livingstone, misionar scoțian

Gheorghe Petrașcu, pictor român

  • 408: Arcadius, împărat roman (n. 337/338)
  • 1118: Matilda a Scoției, prima soție a regelui Henric I al Angliei (n. c.1080)
  • 1308: Albert I al Germaniei (n. 1255)
  • 1539: Isabela a Portugaliei, soția regelui Carol Quintul (n. 1503)
  • 1555: Papa Marcel al II-lea (n. 1501)
  • 1572: Papa Pius al V-lea (n. 1504)
  • 1813: Jean-Baptiste Bessières, mareșal francez (n. 1768)
  • 1873: David Livingstone, misionar scoțian (n. 1813)
  • 1899: Ludwig Büchner, filosof german, adept al materialismului radical (n. 1824)
  • 1904: Antonín Dvořák, compozitor ceh (n. 1841)
  • 1904: Wilhelm His, anatomist și embriolog elvețian (n. 1831)
  • 1910: Louis Welden Hawkins, pictor francez (n. 1849)
  • 1920: Prințesa Margaret de Connaught (n. 1882)
  • 1934: Paul Zarifopol, critic literar, inițiatorul ediției critice a operelor lui Ion Luca Caragiale (n. 1874)
  • 1935: Henri Pélissier, ciclist francez (n. 1889)
  • 1945: Joseph Goebbels, ministru nazist cu propaganda (suicid) (n. 1897)
  • 1949: Gheorghe Petrașcu, pictor român (n. 1872)
  • 1970: Paul Celan, poet german, de origine română (n. 1920)
  • 1973: Asger Jorn, pictor danez (n. 1914)
  • 1978: Aram Ilici Haciaturian, compozitor rus, de naționalitate armeană (n. 1903)
  • 1994: Ayrton Senna, pilot brazilian de Formula 1 (n. 1960)
  • 1997: Bo Winderberg, regizor suedez (n. 1930)
  • 2000: Steve Reeves, actor devenit faimos în Italia, în anii 60 (n. 1926)
  • 2006: Ion Gavrilă Ogoranu, luptător anticomunist din Munții Făgăraș (n. 1923)
  • 2017: Karel Schoeman, scriitor sud-african (n. 1939)

Sărbători

  • Ziua Muncii
  • Ziua Mondială a Râsului 2011

surse: wikipedia.org, mediafax

Distribuie acest articol Oficial Media
Share