Calendarul zilei 23 septembrie. 1386: Începe domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească

Calendarul zilei 23 septembrie. 490 î.Hr.: Are loc bătălia de la Marathon.

• 867: Începe domnia împăratului Vasile I, întemeietorul dinastiei Macedonene (Bizanț).
• 1122: Concordatul de la Worms, între papă și împăratul romano – german.

1386: Începe domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească (până la 31 ianuarie 1418); în timpul domniei sale se pun bazele principalelor instituții feudale ale statului.

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418) a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418.

A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron^[1]. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn…”. În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale, exprimată în titulatura pompoasă (care încludea și titlul de despot „al țărilor lui Dobrotici”) și în reprezentarea numismatică.  Mircea urcă pe tron după moartea fratelui său Dan, petrecută la 23 septembrie 1386. El găsește Țara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înțelepte promovate de înaintașii săi și va continua consolidarea economiei, armatei, administrației și Bisericii. Rezultatele obținute i-au permis să reziste tendințelor de expansiune ale Regatului Ungar și ale Poloniei, care urmăreau în special controlul asupra gurilor Dunării, și să stăvilească forțele otomane aflate în plină expansiune în Balcani. Mircea ajunge să stăpânească un vast teritoriu, pe care îl va organiza într-o formă centralizată, sub autoritatea domniei care era stabilită la Curtea de Argeș. Din 1408 îl va asocia la domnie pe fiul cel mare, Mihail I, acesta avându-și curtea la Târgoviște. Economia țării este întărită prin măsuri privind sistemul de impozite și taxe, prin emiterea de monedă în cantități suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine cu care încheie tratate și privilegii în acest sens. Se înființează noi surse de venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare cresc. Administrația este organizată centralizat, punându-se accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru strângerea dărilor. Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra satelor scutite și se pare că reactivează această obligație pentru ohabele create de domnii anteriori. În paralel, înzestrează armata cu arme și întărește sau înființează cetăți în punctele strategice ale țării. Mircea ctitorește o serie de mănăstiri și biserici pe întreg cuprinsul țării, care vor deveni în timp centre de cultură prin activitatea copiștilor și caligrafilor, precum și prin crearea școlii de pictură religioasă și activitatea zugravilor acestora. În 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de „exarh al plaiurilor”, având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal.

• 1403: Mircea cel Bătrân reînnoiește alianța cu regele Poloniei Wladyslaw al II-lea Jagiello.
• 1846: Descoperirea planetei Neptun de astronomul francez Urbain Le Verrier și astronomul britanic John Couch Adams; descoperirea este confirmată de astronomul german Johann Gottfried Galle.
• 1909: A fost publicat în premieră romanul Fantoma de la operă de Gaston Leroux.
• 1922: În urma refuzului muncitorilor portuari din Orașul Liber Danzig de a descărca armament necesar Poloniei în Războiul Polono-Sovietic, parlamentul acestei țări a autorizat construirea unui nou port la Gdynia.
• 1923: Reprezentanți ai poliției din 20 de țări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizația de Poliție Criminală Internațională – Interpol.
• 1963: Arestarea lui Georges Paques, șef adjunct al serviciului de presă al NATO pentru spionaj în favoarea URSS.
• 1973: Fostul președinte argentinian Juan Perón a revenit la putere.
• 1991: Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent.
• 1998: Rezoluția 1199 a ONU cere Belgradului încetarea focului, retragerea forțelor sale și inițierea unui dialog politic cu albanezii din Kosovo și întoarcerea refugiaților.
• 2002: Belgia: A intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, Belgia fiind a doua țară din lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia.
• 2002: A luat naștere browser-ul web Mozilla Firefox: versiunea 0.1.

Calendarul zilei 23 septembrie. Nașteri

• 480 î.Hr.: Euripide, dramaturg grec (d. 406 î.Hr.)
• 63 î.Hr.: Augustus, împărat roman (d. 14)
• 1215: Kublai Khan al Imperiului Mongol (d. 1294)
• 1598: Eleonora Gonzaga, soția împăratului Ferdinand al II-lea (d. 1655)
• 1713: Ferdinand al VI-lea al Spaniei (d. 1759)
• 1740: Împărăteasa Go-Sakuramachi a Japoniei (d. 1814)
• 1759: Marie Clothilde a Franței (d. 1802)
• 1771: Împăratul Kōkaku al Japoniei (d. 1840)
• 1781: Prințesa Juliane de Saxa-Coburg-Saalfeld (d. 1860)
• 1856: Karl Krumbacher, istoric și filolog german, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (d. 1909)
• 1865: Suzanne Valadon, pictoriță franceză, prima femeie admisă în Société Nationale des Beaux-Arts și mama pictorului Maurice Utrillo (d. 1938)
• 1871: František Kupka, pictor, desenator și gravor ceh (d. 1958)
• 1884: Mihai Costăchescu, istoric și folclorist român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1953)
• 1889: Walter Lippmann, jurnalist american (d. 1974)
• 1901: Jaroslav Seifert, poet și publicist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1984 (d. 1986)
• 1915: Clifford Shull, fizician american, laureat Nobel (d. 2001)

• 1916: Aldo Moro, politician italian, al 38-lea prim-ministru al Italiei (asasinat) (d. 1978)
• 1926: John Coltrane, muzician american (d. 1967)
• 1930: Ray Charles, muzician american (d. 2004)
• 1941: Sofia Vicoveanca, interpretă română de muzică populară
• 1943: Julio Iglesias, cântăreț spaniol
• 1948: George Mihăiță, actor român de teatru și film
• 1949: Bruce Springsteen, cântăreț american
• 1950: Șerban Ionescu, actor român de teatru și film (d. 2012)
• 1951: Marcel Bejgu, pictor român
• 1959: Jason Alexander, actor american

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media