Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

29 IUNIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DUNĂRII

În anul 1994, la 29 iunie, se semna la Sofia, „Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”
Având în vedere importanța documentului, la propunerea țărilor europene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, s-a luat decizia sărbătoririi acestei zile.
Este un fapt incontestabil acela că Dunărea prezintă o importanță deosebită pentru țările riverane, atât din punct de vedere al energiei hidroelectrice, al navigației sau pisciculturii, cât și al asigurării necesarului de apă pentru industrie, agricultură și pentru populație.
”Sărbătorim cu toții astăzi Ziua Internațională a Dunării, un eveniment încărcat de semnificații ce depășește cadrul formal. Desemnarea unei zile pe care să o marcheze în același timp toate țările dunărene a fost un semnal pe cât de clar, pe atât de important că o cooperare funcțională și activă ne este nu doar recomandabilă, ci indispensabilă. „Să păstrăm Dunărea albastră!”, sloganul sub care marcăm această sărbătoare, grăiește de la sine!
Pentru cele 18 orașe românești pe care le străbate, Dunărea este o sursă directă și importantă de apă, hrană, hidroenergie, transport și habitat: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Întreaga țară capătă, însă, importanță strategică datorită bătrânului nostru fluviu și valoroaselor
resurse ale acestuia.
Al doilea ca lungime după Volga în Europa şi al 29-lea din lume, fluviul Dunărea este singurul de pe continent care curge de la Vest la Est și joacă un rol determinant în transportul de mărfuri, aflându-se printre primele 10 coridoare de transport naval din lume. Este lesne de înțeles, iată, cât de importantă este legătura pe care ne-o asigură Dunărea cu restul Europei. În plus, fluviul creează la vărsarea sa în Marea Neagră a doua cea mai mare zonă umedă și cea mai bine conservată din Europa: Delta Dunării. Mai puțin cunoscut, dar la fel de important, Dunărea și lunca sa joacă un rol esențial în stabilizarea climei și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. La nivelul bazinului Dunării, principiile managementului integrat al resurselor de apă sunt aplicate în special prin coordonarea implementării Directivei Cadru Apă și a Directivei privind Inundațiile. Abordarea ICPDR pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în activitățile de planificare include o înțelegere comună a scenariilor, măsurilor și impactului final. Astfel, totul se derulează sub semnul consolidării relațiilor de cooperare transfrontalieră, deziderat prioritar în bazinul Dunării.
De la semnarea Convenției și până în prezent, am reușit împreună cu specialișții din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” și din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să întărim suportul legislativ și instituțional, să identificăm și să accesăm resurse financiare, să promovăm și să implementăm proiecte care au ca obiectiv protejarea, conservarea și valorificarea acestei resurse extraordinare a României care este Dunărea.
Cum succesul unui proiect depinde mai ales de calitatea participanților, implicarea și cooperarea lor, vă îndemn astăzi: haideți să păstrăm Dunărea albastră! Doar împreună putem să păstrăm apele curate!” a ținut să transmită ing. Sorin LUCACI, Directorul General la  Administrația Națională „Apele Române”.
Primăria Băile Herculane organizează mâine, 29.06.2023 de la ora 17:00, în Parcul Central la un concert de muzică clasică intitulat Valurile Dunării, concert susținut de către grupul instrumental „Classical Trio”, cu ocazia Zilei Internaționale a Dunării. Și alte evenimente sunt anunțate de diferite organisme și instituții, ong-uri în localitățile pe unde trece Dunărea.

Ziua Dunării 2023 marchează cea de-a 20-a sărbătoare anuală a Zilei Dunării, reunind cetățeni din mai multe țări pentru a sărbători apele fluviale comune.

 

Dunărea, fluviul care izvorăște din Munții Pădurea Neagră și străbate zece țări înainte de a se vărsa în Marea Neagră, a fost mereu casă pentru o mulțime de habitate și resursă prețioasă pentru oamenii care trăiesc de-a lungul cursului apei. Cu toate că în ultimii 150 de ani intervenția omului i-a afectat starea naturală, Dunărea este încă un fluviu viu, cu habitate naturale deosebite.

 

Pe cursul fluviului se află: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina, parcurgând şi capitalele Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad, pentru a ajunge, la final, în Delta Dunării şi, mai apoi în Marea Neagră.

Dunărea are un bazin de colectare de peste 800.000 km2, care reprezintă 8% din teritoriul Europei, aici trăind 10% dintre europeni. Rețeaua hidrografică a bazinului dunărean este alcătuită din aproximativ 120 râuri importante. Cel mai lung este Tisa (965 km) afluentul cu debitul cel mai mare este Sava, iar afluentul cu cel mai mare bazin hidrografic este tot Tisa. Doi afluenți importanți au același nume: râul Morava din Slovacia și râul Morava din Serbia.
Napoleon numea Dunărea „regele râurilor europene”, iar Nicolae Iorga, „cea mai bogată în daruri”, ea bucurându-se de atenția popoarelor continentului; pe malurile ei s-au făurit și au durat până în zilele noastre civilizații milenare.
Pentru Țara Românească și pentru Moldova, fluviul Dunărea a fost linia luptelor cu Imperiul Otoman: „Oriunde ați vedea-o în țara noastră, Dunărea e (…) ca o ființă care a văzut și a suferit multe și poartă în chipul său urma tuturor luptelor” (George Vâlsan).
Prima reglementare juridică internațională privind navigarea pe Dunăre poate fi considerată tratatul de la Belgrad semnat între Austro-Ungaria și Turcia, tratat care permitea austriecilor navigarea pe cursul mediu și inferior al fluviului, aflat pe atunci sub control otoman. Tratatul de la București din 1812, încheiat între Rusia și Turcia acorda mai multă libertate de navigare, ceea ce a permis dezvoltarea comerțului pe Dunăre.Tratatul de la Paris din 1856 realizează o veritabilă internaționalizare a navigației pe fluviu. După Primul Război Mondial, la Paris în 1921, a fost elaborat Statutul definitiv al Dunării, înființându-se două comisii: Comisia Europeană a Dunării (CED), formată din reprezentanții României, Angliei și Italiei; Comisia Internațională a Dunării (CID), în care intrau, pe lângă statele riverane, și marile puteri membre ale CED.
Prin acest statut, navigația pe Dunăre era pusă de fapt la dispoziția marilor puteri, ceea ce constituia o încălcare a drepturilor suverane ale statelor riverane
După cel de-al Doilea Război Mondial, mai exact în 1948, a fost încheiată Convenția de la Belgrad, care stipula ca navigația pe marele fluviu să fie liberă și deschisă pentru cetățenii, navele comerciale și mărfurile tuturor statelor, pe bază de egalitate în ceea ce privește taxele portuare și de navigație, precum și condițiile generale ale navigației comerciale, excepție făcând cabotajul între porturile aceluiași stat. Regimul stabilit de această convenție se aplică în sectorul cuprins între orașul Ulm și Marea Neagră, prin Brațul Sulina. Navigația pe Dunăre a navelor militare ale statelor neriverane este interzisă, navele militare ale statelor riverane putând naviga numai în apele naționale respective, până la firul apei. Țările riverane au dreptul de a efectua supravegherea vamală și sanitară a fluviului și de a aplica reguli de navigație pe porțiunea ce le aparține, în conformitate cu regulile generale de navigație stabilite de o comisie a Dunării, compusă din reprezentanții tuturor țărilor dunărene.
”Cât e de veche Dunărea?
– Cine poate să ştie? Numai Dumnezeu! Poate e tot aşa de veche ca şi pământul!”  spunea Zaharia Stancu

Tema din acest an este „Păstrează Dunărea Albastră”, inspirată de al 4-lea Studiu Comun al Dunării – Joint Danube Survey (JDS4), unul dintre cele mai cuprinzătoare eforturi de monitorizare a apelor de suprafață din lume.

Concluziile JDS4, publicate pentru prima dată în 2021, au fost diseminate în întregul bazin al Dunării,  pentru a informa publicul cu privire la datele vitale privind calitatea apei de peste Dunăre și afluenții săi majori.

La nivel european avem elaborată și  Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), cuprinzând, de asemenea, bazinul fluviului Dunărea și zonele muntoase (cum ar fi Carpații, Balcanii și o parte din Alpi), reprezentând o cincime  de pe teritoriul UE și fiind locuit de aproximativ 114 milioane de oameni.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share