De ce trebuie să salvăm pajiștile

În ultimii ani, am fost martorii degradării și dispariției pajiștilor din România, singura țară din Uniunea Europeană care cuprinde cinci zone biogeografice (panonică, continentală, stepică, alpină și pontică) și careadăpostește pajiști de o biodiversitate remarcabilă, datorată în mare parte și practicilor tradiționale (cosit, păstorit).
Între 2007 și 2019, au dispărut 46.000 hectare de pajiști din România – o suprafață mai mare decât cea a municipiilor Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureș și Timișoara la un loc. Dacă până acum am acționat răzleț pentru a opri degradarea unor habitate de pajiști amenințate de transformarea lor în terenuri arabile sau în locații pentru
diverse proiecte de construcții, din acest an ne putem concentra mai bine forțele pentru a le proteja.
Acesta e contextul în care am lansat proiectul: “Îmbunătățirea politicilor de agro-mediu prin cercetări participative și incluziune civică”, pe care noi, Asociația „Grupul Milvus”, îl derulăm în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare și care beneficiază de sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este protejarea pajiștilor naturale și semi-naturale ale României, care de multe ori adăpostesc valori naturale deosebite, dar care au un aport semnificativ și în ameliorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Pajiștile sunt ecosisteme care, evoluând timp de (zeci de) mii de ani, sunt capabile să susțină și să adăpostească numere impresionante de viețuitoare (de la plante și bacterii la fungi și animale), dar în același timp sunt printer cele mai periclitate de pe planeta noastră.
Conservarea pajiștilor este importantă atât pentru biodiversitate, cât și pentru comunitățile care le gestionează și care depind de aceste ecosisteme pentru subzistență. Micii fermieri din România gestionează pajiști, dintre care unele prezintă valoare naturală deosebită. Statisticile, în schimb, arată că ei cu greu pot face față presiunilor economice și au nevoie de sprijin pentru a păstra această categorie de utilizare și pentru a le menține într-o stare de conservare favorabilă.
Agricultura extensivă, bazată pe ferme mici care practică tehnici tradiționale, joacă un rol deosebit de important în conservarea biodiversității și a peisajului cultural rural. Iar în contextul actual european (de tranziție spre noua Politică Agricolă Comună), dar mai ales național – al elaborării Planului Național Strategic 2023-2027, acum are mai multă relevanță decât oricând ca România să-i sprijine mai bine pe agricultorii și fermierii care-și gestionează suprafețele agricole într-o manieră sustenabilă.
Ce am făcut până acum:
⮚ Pentru a familiariza publicul larg cu aceste habitate valoroase, am creat o pagină web dedicată pajiștilor:
http://pajisti.milvus.ro/. Aici veți găsi răspunsuri la întrebări precum: Ce sunt pajiștile? Ce beneficii ne oferă? Care e situația pajiștilor în România?, dar și informații despre tipurile de pajiști din lume sau din țara noastră, habitate protejate, respectiv detalii de specialitate despre ecologia acestora.
⮚ Am pornit un studiu sociologic pentru a evalua cauzele care duc la pierderea pajiștilor (în șapte județe: Arad, Bihor, Cluj, Covasna, Mureș, Satu-Mare, Timiș), în cadrul căruia am înregistrat 36 de interviuri cu persoane care utilizează și/sau administrează pajiști, dar și cu reprezentanți ai unor instituții vizate (autorități locale, APIA).
⮚ Am verificat raportul unui studiu care viza suprafețele acoperite de pajiști din România, prin tehnici de aerocartografie și teledetecție;
⮚ Am pregătit documentația pentru un litigiu juridic cu privire la distrugerea ilegală a unei pajiști dintr-o arie protejată.
Proiect derulat de: Alte activități pe care le vom efectua până la sfârșitul proiectului, în 2024:
⮚ evaluarea eficienței actualelor pachete de agro-mediu disponibile în România. Aceste pachete reprezintă un tip de sprijin financiar pe care fermierii din statele membre ale U.E. îl pot primi dacă respectă anumite cerințe cu rol în reducerea efectelor negative ale agriculturii asupra habitatelor și a speciilor sălbatice din
Europa;
⮚ susținerea unor seminarii de educație ecologică pentru studenți (în cinci centre universitare), cu scopul de a sensibiliza tânăra generație și de a-i mobiliza printr-un concurs prin care vor putea fi premiați pentru creații originale legate de pajiști;
⮚ continuarea studiului sociologic (analiza datelor, elaborarea unui chestionar despre cauzele conversiei
pajiștilor, aplicarea acestui unui eșantion de 1.000 de persoane și evaluarea rezultatelor);
⮚ watchdog și monitorizare (documentarea cazurilor de distrugere a pajiștilor și acționarea în instanță a entităților responsabile, întrucât, în momentul aderării la Uniunea Europeană, România s-a angajat să mențină suprafața totală ocupată cu pajiști).
Imagini (disponibile aici):
1. Pajiște de înaltă valoare naturală | Foto: Tibor Sos
2. Jaleș (Salvia nutans) în pâlc de colilie (Stipa sp.), specii protejate și reprezentative pentru pajiștile uscate | Foto: Krisztina Havadtői
3. Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), specie ocrotită ca monument al naturii, crește pe pajiști umede din lunci și depresiuni | Foto: Krisztina Havadtői
4. Arnică (Arnica montana), plantă medicinală și specie protejată Natura 2000, (Directiva Habitate – Anexa
5) pe o pajiște montană | Foto: Tibor Sos
5. Vaci din rasa Brună de Maramureș la Vatra Dornei | Foto: Laura Turdean
6. Căpițe de fân la Roșia Montană | Foto: Laura Turdean
7. Regiunile biogeografice din România | Asociația “Grupul Milvus”
8. Habitate reprezentative cu pajiști protejate din România | Asociația “Grupul Milvus”
Responsabil comunicare: Laura Turdean (laura.turdean@milvus.ro, +40745-954.251) Asociația “Grupul Milvus” | http://pajisti.milvus.ro/
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.
Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro.
Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați
www.eeagrants.ro.
Asociația „Grupul Milvus” este o organizație non-profit și neguvernamentală dedicată conservării naturii.
Derulează proiecte și programe de cercetare, consultanță și educație, pentru a face din România un loc mai bun pentru animale sălbatice și oameni.
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu-Mare a fost înființată de un grup entuziast de iubitori ai naturii cu misiunea de a lucra pentru o societate sănătoasă, care trăiește într-un mediu sănătos. Promovează ecoturismul și militează pentru protejarea patrimoniului natural organizând activități în natur

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media