Ne putem repara dacă vom folosi ingredientul Magic

Cum ar fi într-o zi, pământul, dacă nimic din ce știi că există nu-ti mai apare în fața ochilor? Dacă te-ai trezi dimineața și totul ar dispărea, poate că nu i-ai mai găsi nici măcar pe cei dragi. Pe geam ai vedea doar un pustiu imens, ca un deșert..

Cred că în ultima perioadă am trăit cu toții acest sentiment. O stare de dezolare, de neputință, de penitență, de schimbare aproape totală a vieții pe care o aveam înainte. Ne dăm seama de fapt, că da, oricând ni se poate schimba realitatea.

Se pune întrebarea daca ne-am dori înapoi viața de dinainte, sau dacă am pășit cumva cu piciorul într-o lume nouă, una în care ne am trezit si ne-am dat seama cat de mici suntem, cat de ușor mutabili dintr-o viață în alta.

Ce ne rămâne când pare ca nu mai avem nimic? Cand suntem singuri în acel deșert pe care l-am descris la început, ce am vrea să simțim? Ce ne-ar putea alina dorul de ceva…un ceva inexplicabil, dar care este mereu cu noi?

Pentru mine există un singur răspuns: iubirea! Fie că o avem pentru Dumnezeu, pentru sursa noastră de viață în care ne este întotdeauna speranța, fie pentru cei dragi pe care îi iubim și am vrea să îi simțim aproape, să-i luăm în brațe, să ne cuibărim în ei și să simțim că totul este bine și că acea îmbrățișare este momentul unui nou început, așa cum poate fi de fiecare dată cand simțim iubirea în viața noastră.

Nu cred că există altceva pe care omul să-l poată căuta într-un deșert, nu cred că există o altă emoție, un alt sentiment, o altă hrană, casă sau protecție mai mare, decât iubirea și nevoia de ea. Este tot ce avem și tot ce ne trebuie ca să trăim. Punct de reper. Început și sfârșit. Singura care ne poate salva dintr-un întuneric.

Dacă tot se naște o lume nouă și ne dăm seama de lucrurile importante cu adevărat, cum ar fi să păstram aceste noi conștientizări și să ne ghidăm după ele?

Cum ar fi dacă am începe mai mult sa dăruim decât să luăm. Să dăruim înapoi tot ce am primit în infinite moduri de la Dumnezeu, de la creație, de la natură. Cum ar fi să arătăm, că da, suntem ființe ale acestui univers și vrem să răscumpărăm tot răul făcut cu voie sau fără voie. Cum ar fi dacă am începe sa fim recunoscători pentru tot ce avem și tot ce am primit ca ființe ale universului.

Suntem copii de Dumnezeu dar în cea mai mare parte a timpului ne purtam ca și cum EL nici nu ar exista. Și da, ne putem ”repara” dacă vom folosi ingredientul M A G I C, iubirea. Putem incepe chiar Acum…!

Oana Grigore

Citește și:

Într-o zi vei pleca și vei lua cu tine tot ce ai simțit

De ce ne invadam unii pe altii?

DEFINIȚII: Normalitatea ca șablon, ucide!

Fă-ți curat în cap!

Vrem schimbare dar niciodată a noastră

Calea spirituala I – Unde si cum ne-am ratacit

Fiecare dintre noi are ceva bun de oferit acestei lumi

Zborul din colivie- cel mai frumos cadou de la viata

De ce prefer oamenii care se iubesc?

Raiul vremurilor noastre

De ce au oamenii nevoie de repere?

Știu ce vreau. Am nevoie să simt bucuria vieții!

Nu mai vreau să mă gândesc la ce nu fac bine

Starea de mulțumire și regăsirea Sinelui – Starea de conștiință se consolidează, forța egoului se pierde

Am trăit și raiul și iadul. Acum am renunțat la tot ce nu îmi cere universul

Trăiți starea de împlinire ca ființe ale acestui Rai. V-ați născut liberi și în bunăstare

Ne place să păstrăm aparențele

Femeia-ființă divină între o marfă ieftină și un nucleu al existenței noastre

DECALOGUL FERICIRII

Cele trei izbânzi pentru o viață nouă – Calea către noi înșine

Femeile vor salvare, protecție și iubire, dar există bărbați pentru visele lor?

Cine ne învață să trăim?

Putem schimba orice iubind?

De ce ne sperie o VIATA NOUA?

Primul DECALOG al tatalui

DEFINITII: Cum am devenit supusul libertatii

CRISTI IORDACHE- SUNTEM EXPLOATATI PRIN DEZINFORMARE

Vocea noastra oricum nu se va auzi

Scrisoare catre fiica unui tata

Un popor fara presa este un popor de sclavi sau x=y+z. Capisci?

Copiii noştri nu se mai joacă! – DREPTURILE COPILULUI ÎNCĂLCATE FLAGRANT ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Aveti dreptul la o bucata de paradis. Nu trebuie sa se sacrifice toti pentru cativa, ci invers

DEFINITII: Cum arata un LIDER

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media