Published On: Dum, mart. 24th, 2019

Sonata KREUTZER, de Lev Tolstoi – Un spectacol de MC Ranin la Teatrul Tony Bulandra

Teatrul Tony Bulandra Târgoviște vă invită, duminică, 24 martie 2019, de la orele 19.00 la SONATA KREUTZER, de Lev Tolostoi, un spectacol de MC Ranin.

Distribuție:

Tolstoi – Mihai Verbițchi
Natalia – Iulia Verdeș
Poznicev – Ilie Iordan
Trukacevski – Mircea Silaghi

Coregrafia: Hugo Wolff
Execuție costume: RaLuca Frățiloiu și Georgeta Brânzea

Regia tehnică: Mircea Macarie | Light design: Adrian Dragomir și Oana Caibăr | Execuție video: Radu Ilicea | Sunet: Cătălin Buzea | Mașinist: Florin Necșoiu

Drept Sonata Kreutzer este cunoscută Sonata nr. 9, opus 47, pentru pian și vioară, de Ludwig van Beethoven, dedicată inițial violonistului afro-european George Bridgetower și cântată de către acesta la prima vedere și fără nici o repetiție. După o ceartă dintre cei doi, Beethoven a dedicat-o unui foarte apreciat violonist francez al acelei perioade, Rodolphe Kreutzer, născut la Versailles, co-autor al metodei pentru vioară a Conservatorului din Paris și profesor în cadrul acestei instituții timp de 30 de ani. Era renumit pentru acuratețea execuției și pentru splendoarea nuanțelor. Displăcându-i profund și considerând-o „scandalos de neinteligibilă”, Rodolphe Kreutzer a refuzat să cânte lucrarea. Sonata Kreutzer a rămas până în prezent renumită pentru dificultățile tehnice de execuție pe care le ridică, pentru durata neobișnuită (aproximativ 40 de minute) și pentru extinsa gamă emoțională pe care o propune.

Lev Tolstoi, Sonata Kreutzer:

„Lumea vorbește despre nu știu ce nouă educație a femeilor. Vorbe de clacă: educația femeii corespunde perfect adevăratei concepții despre femeie, concepției generale, existente, și nu celei afișate.
Și educația femeii va corespunde întotdeauna concepției bărbatului despre femeie. Căci cunoaștem cu toții felul în care bărbatul privește femeia: „Wein, Weib und Gesang”, și tot astfel grăiesc poeții în versurile lor. Ia toată poezia, toată pictura, sculptura, de la versurile erotice și Venerele, și Phrynele goale, și veți vedea că femeia este un instrument de desfătare; așa apare în Truba și în Graceovka, și tot așa la balurile curții. Și bagă de seamă diavoleasca viclenie: deh, dacă e vorba de desfătare, de plăcere, barem să știm că e o plăcere, că femeia e o bucățică bună.
Dar nu, mai întâi cavalerii susțineau că ei divinizează femeia (o divinizau, și totuși o considerau un instrument de desfătare). Astăzi, bărbații susțin că stimează femeia. Unii îi cedează locul, îi ridică batista; alții îi recunosc dreptul de a ocupa orice funcție, de a participa la conducere etc. Toate acestea se fac, totuși femeia este privită ca și odinioară. Ea a rămas un instrument de desfătare. Trupul ei este un mijloc de plăcere. Și ea știe lucrul acesta.”

OMUL DIN EST

Acum câteva zile bântuiam prin Parisul gri, alunecam precum un personaj într-un coșmar care revine după zeci de ani. M-am oprit la Teatrul de la Potinniere și Chateau London. Aceleași clădiri, alți oameni, alte spectacole.
Când am pus în scenă acest text, în 1992, românii mei mi-au zis că se vede că m-am occidentalizat, iar francezii au ținut să sublinieze că spectacolul se vede că e făcut de un om din Est. Fiecarea cu părerea lui.
Omul din Est a recidivat, montând pentru a doua oară același text într-o încercare de introspecție, de folosire a altor mijloace de expresie. Dacă curiozitatea de cercetare a nebuniei, a psihologiei era intactă… i-am adăugat imagini într-o arhitectură minimalistă, în interiorul căreia spațiul este doar o matrice a gândului, un mecanism cu multiple posibiliătți de manifestare a alienării minții și copului.
Cred că în acest ultim spectacol al meu vorbesc despre frică și despre frumos, pornind de la vibrația emoțională a muzicii, utilizând forma obiectelor și sunetul lor ca un pretext, ca o oglindă deformată. În care Eul se înstrăinează și devine un Tu… un Tu de care mi-e frică.

Ranin, 2019

NOTĂ: Numele personajelor, așa cum le veți regăsi pe afiș și în timpul spectacolului, respectă rezonanța pe care o aveau în versiunea franțuzească, din considerente deja enunțate mai sus.

Montări anterioare în România:
Die Kreutzer Sonate, Teatrul Evreiesc de stat București, regia: Olimpia Arghir, 1988
Sonata Kreutzer, teatru radiofonic, regia: Constantin Dinischiotu, 1992
Sonata Kreutzer, spectacol-lectură, dramatizarea și regia: Chris Simion, 2015

Sursa: FOAIE.R – Teatrul Tony Bulandra Târgoviște

Distribuie acest articol Oficial Media
Share
comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Pentru un corp sanatos

YouTube Oficial Media

Info Targoviste Complex

Pin It