38 de țări au cerut Curții Penale Internaționale să investigheze războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Autoritățile ruse au interzis presei să se refere la atacul asupra Ucrainei  ca  drept război.  Aceasta nu este doar o încercare de a învârti ceva neplăcut într-un mod mai pozitiv; dacă nu există război, nu pot exista crime de război. Dar faptele dure nu pot fi spălate atât de ușor. Lumea nu este atât de proastă.

Serviciile municipale din Sankt Petersburg au pictat gheața râului Fontanka pentru a ascunde mesajul „Nu războiului”. Un ofițer de poliție din Krasnoyarsk îndepărtează zăpada acolo unde cineva a scris același mesaj. Presa rusă primește instrucțiuni puternice să nu numească atacul asupra Ucrainei drept război. Aceasta este o cenzură flagrantă și, prin urmare, în încălcare directă a articolului 29 al constituției ruse . Dar evitarea cuvântului „război” nu este doar o învârtire prostească – are și alte implicații profunde și sinistre.

Războiul este, din păcate, o parte integrantă a istoriei omenirii. Și atâta timp cât omenirea a purtat războaie, tot atât timp au existat reguli pentru război. Găsim încercări de a stabili un nivel minim de decență în actul barbar de război în scrierile Părintelui Bisericii Creștine Augustin (se deschide într-o filă nouă), în Coran (se deschide într-o filă nouă), în principiile stabilite de Filosoful olandez din secolul al XVII-lea Hugo Grotius(se deschide într-o filă nouă)… În timpurile moderne, acele reguli sunt consacrate într-o serie de tratate, începând cu Convenția de la Geneva din 1864. Rusia imperială și împăratul Alexandru al II-lea au jucat un rol esențial în codificarea regulilor război și făcându-le obligatorii pentru toate puterile. Totalitatea acestor tratate se numește Drept internațional umanitar (se deschide într-o filă nouă).

Fără război, fără crimă

Dar regulile războiului se aplică numai în război. Fiecare școlar rus cunoaște cuvintele „În noaptea de 22 iunie 1941, Germania nazistă a atacat, perfid și fără o declarație de război…” Germania nazistă nu a considerat războiul împotriva Uniunii Sovietice un război împotriva unei persoane juridice, a unui stat. Prin urmare, regulile războiului nu s-au aplicat. Prizonierii de război ruși, spre deosebire de prizonierii din țările occidentale, nu erau tratați conform Convenției de la Geneva. La câteva zile după evadarea președintelui ucrainean Ianukovici la sfârșitul lunii februarie 2014, președintele rus Vladimir Putin a declarat  că orice acord cu Ucraina de acum înainte sunt nule. Când subliniem că a fost o lovitură de stat anticonstituțională, primim răspunsul că nu, aceasta nu este o uzurpare armată a puterii, aceasta este o revoluție. Dacă aceasta este o revoluție, atunci nu pot fi în dezacord cu experții noștri care declară că acesta este un stat nou, care apare pe acest teritoriu. Și cu acest stat și cu privire la acest stat nu am semnat niciun acord obligatoriu. Putin s-a ținut de acest trop, că Ucraina nu este o țară reală, ci un teritoriu, aflat sub controlul unei junte. Acesta a fost, de asemenea, elementul cheie al potopului de dezinformare, care a atacat Ucraina. În baza de date a dezinformarii, cuvântul cheie „Statalitate ucraineană” este de două ori mai comun decât dezinformarea împotriva tuturor țărilor nordice împreună. Putin a revenit la revendicarea Ucrainei ca ”teritoriu și nu țară reală în discursul său, înaintea invaziei: Toate acele scheme legate de acest proiect de „Anti-Rusia” sunt perfect evidente pentru noi. Și nu vom accepta niciodată că pământurile noastre istorice și popoarele care trăiesc acolo, sunt folosite împotriva Rusiei”.

Fără țară, fără invazie

Deci Rusia, în perspectiva Kremlinului, nu poartă un război împotriva unui stat, ci o operațiune specială împotriva – cu cuvintele lui Putin – „neonaziști și dependenți de droguri”. Și, din nou, asta nu învârte știrile; această perspectivă urmărește eliberarea Kremlinului de orice obligație ca parte semnătură a Convențiilor de la Geneva. Logica Kremlinului este că Ucraina nu este un stat, deci nu este încălcată nicio lege internațională. Ucraina nu este o țară, așa că nu poate exista o invazie. Acesta nu este un război, deci nu pot exista crime de război. Evident, aceasta este doar o fantezie de la Kremlin. Indiferent cât de mult se învârte mașina Kremlinului: legile internaționale ale conflictelor armate se aplică,  chiar dacă nu este declarat niciun război. Cerințele de bază ale necesității militare, distincția, proporționalitatea și evitarea suferințelor inutile/conservarea umanității nu pot fi spălate. Chiar dacă la televiziunea rusă nu există imagini cu forțele ruse care bombardează civili, lumea știe că Rusia cu trădare și fără declarație de război  a atacat Ucraina. Organismele internaționale detectează și documentează crimele de război. Treizeci și opt de țări au cerut Curții Penale Internaționale să investigheze războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Curtea Internațională de Justiție a ONU(se deschide într-o filă nouă), cu sediul la Haga, a început luni, 7 martie, audierea publică în dosarul intentat de Ucraina împotriva Rusiei: acuzații de genocid. Infractorii vor fi trași la răspundere.

Ziua și minciuna în legătură cu Ucraina și cu tensiunile actuale de la frontiera ruso-ucraineană. De la anexarea ilegală a peninsulei Crimeeaîn 2014 și până la agresiunea militară în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, Rusia desfășoară o campanie de dezinformare susținută și coordonată, controlată de stat, care vizează populația rusă, țările vecine Rusiei, Uniunea Europeană și nu numai, cu scopul de a influența opinia publică. Susținute de organizațiile mass-media controlate de stat și de un „ecosistem” mai larg de mass-media pro-Kremlin, autoritățile ruse au făcut tot ce le-a stat în putere să denigreze Ucraina, să o prezinte ca pe o amenințare la adresa securității globale și să atace comunitatea internațională pentru că aceasta susține suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. De asemenea, campania rusă vizează în mod direct rolul Uniunii Europene și al altor actori, în special al NATO, prezentându-i în mod eronat ca presupuse amenințări agresive la adresa „preocupărilor legitime de securitate” ale Rusiei. Recenta masare de trupe a Rusiei, care a început în primăvara anului 2021 la granița ucraineană și în peninsula Crimeea anexată ilegal, nu a făcut decât să intensifice acest baraj de dezinformare.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni împotriva armelor de înșelăciune ale Kremlinului: Sputnik și RT. Activitățile de radiodifuziune ale acestora au fost suspendate de urgență(opens in a new tab) în UE, până când agresiunea Kremlinului împotriva Ucrainei va lua sfârșit și până când Rusia își va înceta activitățile de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre. Acestea sunt măsuri excepționale, specifice și temporare, luate într-un context foarte specific, fără precedent: agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Măsurile acestea nu sunt nici „cenzură”, nici „interdicție generală” și reprezintă un echilibru atent: ele respectă drepturile fundamentale și le restricționează doar într-o măsură proporțională, ca parte a regimului de sancțiuni cu temei legal. Acest demers face parte din reacția UE față de o amenințare clară la adresa păcii și a securității în Europa. Sancțiunile UE nu împiedică personalul să lucreze pentru aceste organizații pentru a-și îndeplini atribuțiile. Trebuie menționat însă că după invazia Rusiei în Ucraina, mai mulți angajați ai RT de la nivel mondial au demisionat(opens in a new tab). Sancțiunile UE împotriva RT și Sputnik au ca rezultat suspendarea temporară a drepturilor de difuzare sau de emisie pentru a dezarma instrumentele de război informațional ale Kremlinului – în perioada în care acesta duce un război brutal împotriva Ucrainei. RT și Sputnik pot părea a fi niște organizații de mass-media internaționale, dar nu sunt. Ele funcționează cu un singur scop principal: să faciliteze și să sprijine politicile Kremlinului în străinătate(opens in a new tab) prin mijloace de dezinformare și manipulare a informațiilor. RT și Sputnik și filialele lor din social media au ca scop să exacerbeze fragmentarea și polarizarea și să submineze democrațiile, să ascundă încălcările dreptului internațional de către Kremlin și să fabrice sprijin pentru războiul lui Putin.

RT și Sputnik continuă să cultive și să amplifice narațiunile de dezinformare care denigrează Ucraina, în încercarea de a justifica și de a mobiliza sprijin pentru războiul lui Putin. Și o fac de ani de zile – a se vedea câteva exemple din 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022…

În 2021, redactorul-șef al RT, Margarita Simonyan, a participat la o conferință în Donețk, unde a făcut apel(opens in a new tab) la „Mama Rusia să aducă Donbasul acasă”, îndemnând literalmente la încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei. Cu doar câteva săptămâni înainte de ordinul lui Putin de a începe războiul, RT și-a întărâtat publicul afirmând că „ucrainenii voiau sânge rusesc”.

În timp ce rachetele rusești cad asupra orașelor ucrainene, atât RT, cât și Sputnik continuă să dezinformeze și să ascundă adevărata natură și amploare a războiului lui Putin împotriva Ucrainei.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media