A fost promulgată legea prin care, lupta împotriva cancerului în România devine politică națională

Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de deces, potrivit rapoartelor privind „Starea sănătății în UE” și a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare. Boala neoplazică nu afectează însă doar sănătatea și viața pacientului, ci grevează întregul sistem de sănătate și protecție socială, afectând totodată prin diminuare aforței de muncă,  însăși creșterea economică și bugetele guvernamentale.
Cancerul de sân rămâne principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor, cu aproximativ 95 000 ese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală. Deși rata de incidență a cancerului de sân a crescut în ultimul deceniu, ratele de deces au scăzut ori s-au stabilizat, datorită diagnosticului mai timpuriu și tratamentului mai eficient.
Estimările incidenței și mortalității prin cancer nu reflectă încă efectul pe care pandemia COVID-19 l-ar fi putut avea asupra evoluției cancerului, deoarece aceasta va fi reflectată în evoluția anilor următori. La momentul redactării acestui raport (Health at a Glance: Europe 2020 STATE OF HEALTH IN THE EU CYCLE), nu este  încă clar ce consecințe a avut focarul COVID-19 asupra incidenței, mortalității sau supraviețuirii cancerului în fiecare țară și în UE în ansamblu. Statele membre UE s-au confruntat cu provocări semnificative în timpul vârfului epidemiei în menținerea screening-ului și tratamentului cancerului, situație ce a afectat calitatea îngrijirii pacienților cu cancer și chiar ratele de supraviețuire. Între anii 2009-2019 la nivelul EU27 s-a efectuat un sondaj care a încercat să evalueze rata nivelului de screening pentru cancerul de sân prin mamografie pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 50-69 ani. Dacă în anul 2019 media europeană a fost de (57%), România (9%) a avut cea mai scăzută rată dintre toate țările participante. Rate peste media UE s-au înregistrat în Suedia (95%), Danemarca (83%) și Finlanda (81%) .
La nivel European statele membre UE au pus bazele unei abordări comune în lupta împotriva cancerului. S-a construit astfel, un plan european de combatere a cancerului având ca scop reducerea poverii acestuia pentru pacienți, familiile lor și chiar pentru sistemele naționale de sănătate. În acest sens, Planul își propune abordarea inegalităților legate de șansele diagnosticării, a tratamentului, dar și a șanselor de vindecare între și în interiorul țărilor, prin acțiuni de sprijinire, coordonare și completare a eforturilor statelor membre. După mai bine de șase  ani de la primul Plan Național Integral de Control al Cancerului, ieri a fost promulgată legea prin care lupta împotriva cancerului în România devine politică națională.
Toţi românii au dreptul, de anul viitor, la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică precum: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psihooncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.
”Legea promulgată de președintele Klaus Iohannis definește un instrument extrem de important în lupta cu afecțiunile oncologice, o speranță în lupta pacienților cu boala și o promisiune împlinită.În continuare, vom găsi resurse și vom aloca banii necesari pentru implementarea și operaționalizarea acestui Plan, astfel că România va fi, de acum, în rândul țărilor care abordează această gravă problemă de sănătate publică într-un mod integrat și adaptat nevoilor fiecărui pacient în parte. Le mulțumesc tuturor celor care au lucrat, împreună, la elaborarea acestui document, reprezentanților societății civile și pacienților oncologici, pentru că au venit cu propuneri, astfel încât să avem acum un Plan eficient atât pentru prevenția, cât și pentru tratamentul afecțiunilor oncologice.
Sănătate și putere tuturor!”, a transmis premierul Nicolae Ionel Ciucă.
https://youtu.be/rnqAD7EDBIo
Pentru realizarea acestui plan au fost implicați: deputatul- dr. oncolog Patriciu Achimaș Dadariu,  cel care în 13 aprilie 2016, la acea vreme ministru al sănătății în Guvernul condus de Dacian Cioloș, a prezentat primul Plan Național Integral de Control al Cancerului, ppoi minstrul Alexadru Rafila, senatorii Nicoleta Pauliuc și Atttila Laszo, profesorii Alexandru Irimie, Florn Buicu și alții.
”Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabile de îndeplinirea măsurilor din plan”, stabileşte legea. Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, stipulează legea. Actul normativ mai prevede că Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice. În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share