Adormirea Maicii Domnului – o sărbătoare a bucuriei

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Este prăznuita de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Această sărbătoare este cunoscută în

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Este prăznuita de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.

Biserica nu consideră greşit să spui „La mulţi ani!” cu ocazia acestei sărbători, fiind considerată o sărbătoare plină a bucuriei. Moartea Maicii Domnului este mutare la Viaţă, după cum reiese şi din troparul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: „Mutatu-te-ai la viaţă ceea ce eşti Maica Vieţii”. Din acest motiv, această sărbătoare nu este tristă, ci plină de bucurie, scrie crestinortodox.ro.

Unii oameni spun că de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pomenesc doar morţii, cosiderând că ziua onomastică poate fi sărbătorită doar pe 8 septembrie, atunci când Biserica sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului.

Portalul Creştin Ortodox notează că Adormirea Maicii Domnului fiind mutare la viaţă, nu este zi de întristare, ci de bucurie.

Despre Adormirea Maicii Domnului nu avem informaţii în Sfintele Evanghelii, ci numai în Tradiţia Bisericii. Potrivit acestei Tradiţii, Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă.

Aceeaşi Tradiţie spune că Apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divină, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai târziu. A cerut să se deschidă mormântul Maicii Domnului pentru a-i săruta mâinile acesteia, dar intrând în mormânt, l-a aflat gol. Acest mormânt a fost identificat în Ierusalim, cu toate că sunt persoane care afirmă că Maria ar fi murit la Efes, locul unde a petrecut mulţi ani după Înălţarea Domnului.

Biserica Ortodoxă învaţă că Fecioara Maria s-a născut cu păcatul strămoşesc şi a primit iertare de acest păcat în momentul în care a acceptat să-L nască pe Hristos.

Biserica Romano Catolică vorbeşte de Imaculată Concepţie, o dogmă primită de catolicism în anul 1854, prin care afirmă că Fecioara Maria s-a născut fără păcatul strămoşesc. Biserica Ortodoxă nu a acceptat această învăţătură, motivând că dacă Fecioara s-ar fi născut fără acest păcat, firea ei ar fi fost alta decât cea a tuturor oamenilor. Iar dacă ea ar fi dăruit Cuvântului o altă fire decât cea pe care noi o avem, firea umană a lui Hristos nu ar mai fi transmis nimic firii noastre. Împotriva unei învăţături de acest gen, Sfinţii Părinţi au afirmat că Hristos a mântuit ceea ce a asumat, iar ceea ce nu este asumat nu este mântuit.

Biserica Romano Catolică, afirmând că Fecioara Maria s-a născut fără păcatul strămoşesc, ne face să credem că învierea şi înălţarea sa la cer se datorează meritelor sale şi nu deplinei uniri cu Hristos. Ortodoxia învaţa că aceasta mutare sau ridicare, este un act al Fiului. Ea nu a mai aşteptat învierea obştească, pentru că însăşi Viaţa S-a sălăşluit în ea. Dar Maica Domnului a murit în virtutea legii omeneşti şi s-a înălţat prin Hristos. Ea „este făptură în care Dumnezeu este de pe acum totul în toate”, după cum spune părintele Stăniloae. În icoana Adormirii Maicii Domnului, Fecioara Maria este reprezentată stând întinsă pe pat, în mijlocul Apostolilor, în vreme ce Hristos primeşte în braţe sufletul Maicii Sale, simbolizat printr-o figură mică de copil îmbrăcat în alb. Deasupra acestei scene, Maica Domnului este aşezată pe tron într-o mandorla pe care îngerii o poartă spre ceruri, reprezentare care vine să întărească şi mai mult Înălţarea sa la ceruri.

În unele icoane, momentul sosirii miraculoase a Apostolilor, adunaţi „de la marginile pământului, pe norii cerului” (Condac, glas 2), este înfăţişat în partea de sus, în cer.

Scena cu Antonie, evreul care s-a apropiat de patul funerar al Maicii Domnului, cu gândul de a-l răsturna, apare în majoritatea icoanelor Adormirii. Potrivit Tradiţiei, când acesta a pus mâna pe pat, un înger i-a tăiat amândouă mâinile „fără de veste odată cu orbirea i s-au tăiat şi mâinile ce au rămas lipite de pat…” (Acatistul Adormirii, condac 4).

Fecioara Maria „L-a introdus pe Dumnezeu în familia oamenilor. Ea L-a ajutat pe Dumnezeu să Se facă om şi să poată pentru noi a muri şi a învia…” (Arhim. Benedict Ghiuş)

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media