Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură-Arad 2016, ediţia a III-a

În perioada 6-7 mai , pe malul Mureşului, la Arad a avut loc cea de-a III-a ediţie a Colocviului Naţional al Revistelor de Cultură, sub egida Consiliului Judeţean Arad, al Comitetului de Cultură Arad, a Uniunii Scriitorilor din Romania şi a Revistei Arca, păstorită de scriitorul Vasile Dan. Moderator al colocviului, însăşi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, criticul şi scriitorul Nicolae Manolescu.
Tema colocviului: «Vitalitatea unei instituţii: revista literară». Tema supune dezbaterii principalilor lideri de reviste din România raţiunea de a fi a acestei instituţii la confluenţa unor provocări de ultimă oră: comunicarea electronică pe Internet, revista pe suport electronic, e-book, reţelele de comunicare şi socializare (în special facebook-ul)”.
Lucrările colocviului s-au desfăşurat în sala festivă a Consiliului Judeţean Arad. Deschiderea lucrărilor celei de-a III-a ediţii au fost făcute de către Vasile Dan, preşedintele Uniunii Scriitorilor, filiala Arad, urmat de preşedintele Consiliului Judeţean Arad şi de către preşedintele Comitetului de Cultură Arad.
S-a pornit de la premisa specifică în cultura română, literaturo-centristă, în care tradiţia revistei literare (de cultură) a jucat un rol determinant în modernitatea noastră, în clarificarea identităţii româneşti, în evoluţia limbii literare, în emanciparea societăţii înseşi.
După cum însăşi Vasile Dan, preşedintele filalei Arad a USR,a spus: „Aşa se explică supravieţuirea unor reviste de cultură (literare) inclusive în momente istorice dramatice (administraţii străine, război, dictaturi etc): «Familia», «Convorbiri literare», «România literară», «Ramuri», «Vatra», «Orizont». Dar şi apariţia, astăzi, a unora noi, aflate în competiţie pe piaţa culturală cu cele venerabile: «Arca», «Apostrof», «Euphorion», «Discobolul», «Hyperion», «Reflex», «Poesis», «Caiete Silvane», «Semne», «Nord literar», «Ex Ponto», «Mişcarea literară»”.
La colocviu au fost prezente principalele reviste literare din România şi reprezentanţii acestora, care de ani buni se chinuie să supravieţuiască: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu (ROMÂNIA LITERARĂ); Horia Gârbea, Traian Dobrinescu (LUCEAFĂRUL); Nicolae Prelipceanu, Daniel Cristea-Enache, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Drăghici (VIAŢA ROMÂNEASCĂ); Mircea Mihăieş, C. Ungureanu, Adriana Babeţi, Robert Şerban (ORIZONT); Virgil Podoabă, Al. Cistelecan (VATRA); Cassian Maria Spiridon, Marius Chelariu (CONVORBIRI LITERARE); Lucian Vasiliu (SCRIPTOR); Adrian Alui Gheorghe (CONTA); Ioan Moldovan, Traian Ştef (FAMILIA); Ovidiu Pecican, Amalia Alumei (APOSTROF); Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu (EUPHORION); Gellu Dorian, Nicolae Corlat (HYPERION), George Vulturescu, I. Moldovan (POESIS), Gabriela Gheorghişor, Gabriel Coşoveanu (RAMURI), Olimpiu Nuşfelean (MIŞCAREA LITERARĂ), Angelo Mitchievici (EX PONTO), Paulina Popa (SEMNE), Adrian Popescu (STEAUA), Corneliu Antoniu (ANTARES), Daniel Săuca, Alice Valeria Micu, Viorel Mureşan (CAIETE SILVANE); Vasile Dan, Gh. Schwartz, Romulus Bucur, Gh. Mocuţa, Ioan Matiuţ, Lia Faur, Andrei Mocuţa, L. Cuciureanu, Ion Corlan, Onisim Colta, H. Ungureanu, Lia Alb, Domnica Pop (ARCA).
Cei care s-au îscris la cuvânt au ridicat diverse problem, între care cele mai importante au fostlipsa locurilor unor spaţii de cultură atât pentru cărţi cât şi pentru revistele din ţara, lipsa revistelor din punctele de difuzare sau librării, găsirea unor mijloace de difuzare astfel încât cititorul să aibă acces la revista ce ţi-o doreşte, elaborarea unei legi a culturii pentru achiziţii şi distribuţie, distribuirea revistelor prin intermediul reţelelor de socializare.
Revistele literare există de zeci de ani, şi ca exemplu a fost dată revista Familia din Oradea care are peste 60 de ani de continuitate, considerându-se un exemplu de curaj şi de statornicie, fiindcă o revistă literară care rezistă în timp trebuie să aibă şi un metabolism puternic, iar o Românie Modernă rezistă şi prin produsul scriitorilor şi al revistelor ei, deoarece şi revistele de cultură sunt şi cele care formează scriitori.
Nicolae Manolescu consideră că astfel de întâlniri sunt binevenite şi foarte utile, din două motive:”unul ar fi ideile ce s-au pus în circulaţie, la care fiecare dintre noi am avut câte ceva de învăţat, şi să vedem ce putem face ca să dregem lucrurile, şi al doilea ar fi , sentimental de solidaritate din jurul acestor publicaţii literare pe care oficialităţile acestei ţări le ignoră, nefiind de accord să de-a bani pentru aşa ceva considerând că sunt de prisos. Astfel de întâlniri sunt foarte bune şi observ că de la an la an nu se repeat aceleaşi lucruri. Ce am auzit anul acesta nu am auzit anul trecut sau la prima ediţie”.
După masa de prânz a avut loc o întâlnire la Primăria Municipiului Arad cu Răzvan Theodorescu, iar după masa aceleiaşi zile de vineri scriitorii au fost aşteptaţi la Şiria, unde au vizitat muzeul “Ioan Slavici” , iar în asfinţit au susţinut o seară de poezie, în lectura poeţilor prezenţi la colocviu.

Sâmbătă, 9 mai, după luarea micului dejun participanţii au vizitat municipiul Arad, apoi fiecare a plecat spre localitatea de reşedinţă, purtând în tolbă impresiile unei experienţe literare atât de frumoase şi de plăcute petrecută pe malul Mureşului.

Stejărel Ionescu

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media