Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României, împreună cu Institutul Național de Statistică au organizat workshop-ul de consultare cu factorii implicați în procesul de monitorizare și raportare a implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 privind utilizarea setului național de indicatori de dezvoltare durabilă. Scopul evenimentului a fost acela de a consolida colaborarea dintre Institutul Național de Statistică, ministere și alte instituții furnizoare de date statistice astfel încât monitorizarea Strategiei de dezvoltare durabilă să funcționeze coerent și unitar. „Am finalizat sistemul de monitorizare al indicatorilor de dezvoltare durabilă până în 2030. Este clar că nu putem formula politici publice coerente și aplicate fără să avem date. Nu putem monitoriza implementarea Strategiei fără aceste date esențiale. Reprezentanții instituțiilor care trebuie să raporteze indicatorii au primit, nformații folositoare privind mecanismul de raportare a celor 291 de indicatori. Nu ne oprim. Am demonstrat că putem face echipă la nivel guvernamental pentru a accelera implementarea Agendei 2030 și vom continua să atragem alături de noi întreaga societate în acest demers”, a declarat consilierul de stat László Borbély. Semnalând, pe baza datelor Eurostat, că sub aspectul indicatorului educației ne găsim la coada ierarhiei europene, din cauza abandonului școlar, consilierul de stat László Borbély a semnalat: „Avem 15% rata de părăsire timpurie a școlii; deci, părăsesc și nu termină școala 15%. Suntem, din păcate, «fruntași» și în ceea ce privește analfabetismul funcțional”. În aceste condiții, László Borbély a subliniat importanța noii legislații a educației, aflate în dezbatere publică. Protecția mediului este unul dintre obiectivele de bază vizate prin viitoarea legislație. Consilierul de stat a atras atenția asupra accentuării unei educații bazate „pe schimbări climatice, pe mediu, pe dezvoltare durabilă”. O altă direcție de perspectivă a dezvoltării durabile urmărite prin legile viitoare ale educației, a spus consilierul de stat, este reprezentată de învățământul dual, cu efecte benefice așteptate pe piața muncii: „Învățământul dual înseamnă să îi dai o șansă elevului să știe cam ce va face după ce termină școala, dacă optează pentru o anumită meserie. Trebuie să fie atrase companii private, care să asigure locuri de muncă.”
La rândul său, Tudorel Andrei, președinte al Institutului Național de Statistică (INS), a subliniat complexitatea procesului de consultare între INS şi factorii implicați în furnizarea de date statistice, proces care a ținut seama pe de o parte de armonizarea indicatorilor naționali cu cei europeni și, pe de altă parte, de existența surselor de date administrative și a celor statistice. De asemenea, preşedintele INS a subliniat necesitatea actualizării permanente a listei de indicatori statistici astfel încât INS să poată furniza factorilor decidenți date statistice relevante, pertinente și de interes. În finalul cuvântului adresat participanților la această întâlnire, domnul Tudorel Andrei a reiterat importanța acestui proiect în conturarea și modernizarea sistemului de indicatori statistici de dezvoltare durabilă. Pe parcursul workshop-ului au fost prezentate informații referitoare la stadiul actual al proiectului și a fost prezentat Ghidul referitor la setul național de indicatori de dezvoltare durabilă pentru autoritățile publice implicate în procesul de monitorizare și raportare a SNDDR 2030, utilizat în măsurarea implementării Țintelor stabilite pentru România. România are, din februarie, un set național de indicatori de dezvoltare durabilă. Marea majoritate sunt deja disponibili pe site-ul Institutului Național de Statistică, secțiunile G și H de la această adresă. De asemenea, în cadrul proiectului „România Durabilă” este dezvoltat și un agregator de date statistice unde se regăsesc atât indicatorii naționali, cât și indicatorii Eurostat privind dezvoltarea durabilă alături de date subiective din barometre de opinie publică: http://agregator.romania-durabila.gov.ro/
La întâlnire au participat aproximativ 150 de persoane, reprezentanți ai Institutului Național de Statistică (INS), Guvernului României, Asociației Regionale pentru Dezvoltare Antreprenorială Oltenia (ARDA Oltenia), precum și reprezentanți ai instituțiilor implicate în furnizarea de date statistice din domeniul dezvoltării durabile și/sau care utilizează setul de indicatori de dezvoltare durabilă validat de către membrii Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD) în luna februarie 2022.
Prin cele 4 direcții prioritare de acțiune și cele 12 obiective specifice, Planul național de acțiune are o abordare integrată și multidimensională a dezvoltării durabile, constituind un cadru de facilitare pentru decidenții de politici publice la toate nivelurile. Prin cele 22 de acțiuni subsumate obiectivelor specifice, Planul Național urmărește integrarea principiilor de dezvoltare durabilă și corelarea obiectivelor documentelor strategice sectoriale cu Țintele SNDDR 2030, pentru a depăși nivelul mediu al țărilor membre ale Uniunii Europene al indicatorilor pentru dezvoltare durabilă.
Cele 4 Direcții Prioritare de Acțiune ale Planului sunt:
1. Consolidarea și extinderea cadrului de guvernanță pentru dezvoltarea durabilă;
2. Susținerea implementării SNDDR 2030 prin programe de educație și formare
pentru dezvoltare durabilă;
3. Promovarea principiilor și valorilor conceptului de dezvoltare durabilă;
4. Monitorizarea, evaluarea implementării și revizuirea SNDDR 2030.
”Dincolo de instituții și legislație care sunt specifice pentru activitatea guvernamentală, dezvoltarea durabilă este mai ales despre calitatea vieții, despre oameni. Pentru a reuși ceea ce ne-am propus este nevoie de viziune, de strategii, de planuri de acțiune puse în practică printr-o rețea inter-instituțională și corelate altor două ancore de perspectivă: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și aderarea României la OCDE, cea mai puternică organizație economică. Sistemul de monitorizare și raportare dezvoltat prin acțiunile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ne ajută să acționăm eficient și să avem o imagine mai clară inclusiv în privința impactului reformelor și proiectelor finanțate din diferite fonduri internaționale, ceea ce este foarte important mai ales în condițiile în care investițiile pe care le vom susține în perioada următoare din Programul Național de Redresare și Reziliență și din exercițiul financiar european 2021-2027 sunt la un nivel record pentru România” , a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă a fost înființat la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ca parte a cadrului instituțional pentru implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă aprobată în 2018. Consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a reiterat importanța monitorizării indicatorilor și a realizării de politici publice bazate pe date.
Pe ordinea de zi a întâlnirii de ieri de la guvern, au fost și următoarele subiecte: Codul Român al Sustenabilității – un instrument de raportare pentru companii pe model german ce vine în sprijinul utilizatorilor care se află în căutarea de bune practici în domeniul sustenabilității; Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă pentru ocupația „expert dezvoltare durabilă” – 150 de persoane vor finaliza cursul post-universitar în toamnă, iar până în 2026 prin Planul Național de redresare și reziliență este urmărită atingerea țintei de 2000 de persoane formate și Strategia națională privind economia circulară, care va fi adoptată până la finalul lunii septembrie
Cu patrupezi ca Johannis sau Anisie si Cimpeanu normal ca avem atatia analfabeti functionali.