" /> Accidentul vascular cerebral: cauze, simptome, preventie si tratare | Oficial Media
Published On: vin, iun. 24th, 2016

Accidentul vascular cerebral: cauze, simptome, preventie si tratare

avc1Este una din cele mai raspandite cauze de mortalitate in lume, iar numele sau – AVC – ascunde probleme serioase ce ţin de viaţa noastră. Este, de asemenea, principala cauza de invaliditate, aprox. un sfert dintre accidentele vasculare cerebrale manifestandu-se la pacientii cu varsta sub 65 de ani. Accidentul vascular cerebral reprezinta prima cauza de mortalitate in Romania si a treia in lume.

Accidentul vascular cerebral (AVC) are loc atunci cand fluxul sanguin este brusc intrerupt catre o parte a creierului. Din cauza lipsei de sânge, oxigenul si glucoza nu mai pot ajunge la creier, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale.

Exista doua tipuri de accident vascular cerebral: hemoragia cerebrala si ischemia cerebrala(infarctul cerebral). Cele ischemice sunt mai frecvent intalnire, reprezentand peste 80% din numarul de accidente vasculare.

“Hipertensiunea, fumatul si diabetul favorizeaza accidentele cerebrale”

Infarctul cerebral se produce prin obstructia vaselor cerebrale prin doua mecanisme: formarea unor cheaguri locale sau migrarea unor materiale si microcheaguri de la nivelul inimii bolnave. Astfel fluxul de sange si oxigen este oprit intr-o parte a creierului, functiile din zona respectiva sunt pierdute si are loc accidentul vascular cerebral ischemic.

Cauze

Exista mai multe mecanisme prin care fluxul sanguin poate fi dereglat, conducand la aparitia atacului vascular cerebral:

  • Blocarea unei artere – Ingustarea unor artere mici din creier poate provoca un AVC lacunar (aparitia unui gol care se cicatrizeaza in timp). Blocarea unui singure artere afecteaza o zona mica a creierului si duce la moartea tesutului de acolo. Cea mai frecventa cauza a AVC-ului este tromboza (blocarea unei artere a creierului de un cheag de sange). Printre factorii care duc la blocarea unei artere se afla hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut, diabetul si fumatul.
  • Intarirea arterelor care duc la creier (ateroscleroza) – Exista patru artere de sange care duc la creier, cele carotide care controleaza activitatea motorie, simturile, gandirea si emotiile, si cele vertebrale care controleaza functiile automate ale creierului si coordonarea. Ingustarea acestora ca rezultat al aterosclerozei duce la formarea trombilor sanguini din care se pot desprinde resturi ce vor inainte odata cu fluxul sanguin, blocand irigarea sanguina a unei parti a creierului. Spre deosebire de AVC-ul lacunar, ateroscleroza poate duce la lipsa de sange in parti mai mare ale creierului, producand simptome mai grave.
  • Ruptura unei artere (hemoragia) – Hemoragia cerebrala este cauzata de presiunea sanguina mare necontrolata. Aceasta apare cand un vas de sange din creier se rupe si sangereaza in tesutul cerebral inconjurator. Sangele scurs poate duce la inflamarea tesutului cerebral (edemul cerebral). Edemul si acumularea de sange cresc presiunea in masa cerebrala si duc la deteriorari succesive prin presarea creierului de cutia craniana. Hemorogia cerebrala poate fi produsa si de anevrisme (balonari anormale formate pe peretele unui vas de sange) care se rup sau malformatii artero-venoase.
  • Vasculita – este o cauza rar intalnita si reprezinta o afectiune in care vasele de sange fragile se inflameaza si se rup.
  • Durerile de cap asociate cu migrenele – Pot fi predispuse la AVC persoanele care sufera de migrene deoarece mecanismul acestora include ingustarea vaselor de sange din creier. Unele migrene pot mima un AVC, manifestandu-se pierderea functiilor motorii sau senzitive pe o parte a corpului, ori aparand probleme de vorbire si de vedere. Aceste simptome inceteaza odata ce durerea de cap a trecut.
  • Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) – este un episod scurt ce dureaza mai putin de 24 de ore care afecteaza creierul si duce la pierderea functiilor senzitive sau motorii care sunt controlate de zona de creier afectata. Diminuarea fluxului sanguin la creier este provocata cel mai des de formarea spontana a unui cheag intr-un vas de sange care alimenteaza creierul. Poate rezulta si dintr-un cheag format oriunde in organism, dar care se rupe si migreaza intr-o artera cerebrala, poate aparea in urma unui spasm, si, mai rar, in urma unei sangerari la nivelul creierului. Dintre factorii de risc care duc la apariţia AIT mentionam presiunea sanguina ridicata, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, varsta inaintata.

avc

Factori care duc la aparitia AVC si prevenirea sa

Factorii de risc ce duc la producerea unui accident vascular cerebral pot fi controlati, dar sunt si acei care nu pot fi modificati.

In categora factorilor ce pot fi controlati intra:

  • Tensiunea arteriala crescuta, al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta pacientului;
  • Diabetul zaharat – aprox. 25% din persoanele cu diabet ingregistreaza decese prin atac vascular cerebral;
  • Colesterolul crescut din sange, care duce la afectiuni ale arterelor coronare, dar si la infarctul miocardic, care creste riscul producerii de AVC;
  • Afectiuni ale arterelor coronare si alte afectiuni cardiace precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace sau cardiomiopatie;
  • Fumatul, inclusiv cel pasiv;
  • Lipsa activitatii fizice si obezitatea;
  • Folosirea de medicamente precum anticonceptionale orale la femeile care fumeaza sau care au avut tulburari de coagulare si anticoagulare;
  • Consumul ridicat de alcool – consumul excesiv de alcool creste foarte mult riscul de AVC. Betia alcoolica este definita prin consumul a peste cinci pahare de alcool intr-o perioada foarte scurta de timp.
  • Folosirea cocainei sau a altor droguri ilegale.

Printre factorii de risc ce nu pot fi modificati, amintim:

  • Varsta – riscul de AVC creste odata cu varsta, acesta dublandu-se la fiecare decada dupa varsta de 55 de ani;
  • Rasa – persoanele de origine africano-americana si hispanica au riscul mai mare de a face un atac vascular cerebral fata de persoanele de rasa alba.
  • Sexul – accidentul vascular cerebal este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 de ani. Dupa aceasta varsta, femeile sunt mai afectate. Insa indiferent de varsta, procentul femeilor care decedeaza in urma unui AVC este mai mare decat cel al barbatilor.
  • Ereditate – riscul de AVC este mai mare daca in familie unul din parinti, frati sau surori a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
  • Existenta anterioara a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor.

avc2

Pentru a nu intampina un atac vascular cerebral, cele mai bune metode de prevenire sunt:

Consultatia si determinarea colesterolului – trebuie ca alimentatia pe care o consumam sa aiba un continut scazut de grasimi, sa renuntam total la fumat, sa consumam alcool doar ocazional si in cantitati mici, si sa facem miscare cel putin 30 de minute in fiecare zi. Consultul profilactic trebuie facut o data pe an. Este indicata determinare anuala a colesterolului indiferent de varsta din motive ereditare.

Tratarea corecta si eficienta a hipertensiunii arteriale si a colesterolului – hipertensiunea arteriala este un alt factor de risc pentru AVC, si este tratata doar in 40% din cazurile din Romania. Medicatia pe care o luam trebuie sa fie eficienta si corect prescrisa pentru a mentine atat tensiunea arteriala, cat si colesterolul in limitele admise.

Semne ale accidentului vascular

  • Iti slabeste forta intr-unul dintre membre.
  • Poti avea furnicaturi sau amorteli in membrul in care ai pierdut din forta.
  • Poti prezenta tulburari de vorbire, mai ales la articularea cuvintelor.
  • Poate fi observata de cei din jur o asimetrie a fetei, foarte evidenta, care apare brusc, si nu poate fi confundata cu asimetria usoara caracteristica fiecarei persoane din nastere. Cel mai frecvent semn este caderea coltului gurii, in majoritatea cazurilor fiind afectata partea inferioara a fetei.
  • Ai o durere de cap care apare in cazul accidentului vascular hemoragic, cel ischemic fiind lipsit de durere. Aceasta durere resimtita poate avea intensitati variabile, putand sa ajunga la durere atroce.

Pentru a preveni apariţia unui accident vascular cerebral, fiecare dintre noi poate adopta câteva măsuri care să ne ferească de un astfel de episod. Consumul de alimente bogate în licopen, antioxidantul care oferă fructelor şi legumelor culoarea roşie, este indicat în acest sens, informează Health. Roşiile, pepenele roşu, fructele guava sau grapefruitul roşu sunt doar câteva dintre produsele care conţin o cantitate mare din acest nutrient. Exerciţiile fizice care te fac să transpiri, micşorarea consumului de sare şi cafea, renunţarea la fumat, scăderea nivelului tensiunii arteriale, evitarea stărilor de depresie şi anxietate, meditaţia, limitarea expunerii la aerul poluat, în special în zonele cu trafic intens, o bună igienă orală şi controalele medicale sunt alte metode prin care putem contribui la micşorarea riscului de apariţie a unui accident cerebral vascular.

În cazul unui atac cerebral, identificarea rapidă a primelor simptome şi transportarea persoanei de urgenţă la spital poate contribui la salvarea vieţii pacientului. Publicaţia Health a întocmit o listă cu primele semnale care prevestesc un astfel de episod:

  1. Probleme de vedere – un posibil simptom este apariţia vederii înceţoşate sau duble şi chiar pierderea abilităţii de a vedea cu un ochi.
  2. Dificultăţi în a vorbi – adesea, înaintea unui atac cerebral, persoana poate experimenta atât probleme în a vorbi, cât şi în a înţelege ceea ce i se spune.
  3. Amorţirea braţelor şi picioarelor – slăbirea, amorţirea sau chiar paralizarea membrelor sunt simptome asociate cu apariţia accidentelor vasculare cerebrale. Pentru a verifica dacă muşchii tăi sunt slăbiţi, menţine ambele braţe întinse, cu palmele în sus, timp de 10 secunde. Căderea unui braţ indică o slăbiciune musculară. De asemenea, poţi încerca să ridici fiecare picior în parte, ţinând ochii deschişi.
  4. Slăbirea muşchilor unei părţi a feţei – dacă atunci când zâmbeşti sau îţi arăţi dinţii, o parte a feţei nu se mişcă, acest lucru ar putea indica riscul apariţiei unui atac cerebral.
  5. Ameţeli, pierderea echilibrului, greaţa, dificultăţi în a merge – sunt simptome care ar putea indica mai multe afecţiuni sau ar putea caracteriza o persoană în stare de ebrietate. Cu toate acestea, ele pot indica şi apariţia unui atac cerebral.
  6. Migrenele – dr. Seemant Chaturvedi, profesor de neurologie la Şcoala de Medicină a Universităţii de Stat Wayne sfătuieşte tinerii care experimentează dureri de cap şi alte simptome care prevestesc un atac cerebral să efectueze un consult neurologic sau un RMN pentru a nu exista erori de diagnosticare. Migrenele care semnalează apariţia unui accident vascular cerebral sunt mai frecvent întâlnite în cazul femeilor.
  7. Durerile care apar din senin – acestea pot viza braţele, picioarele, pieptul, o parte a feţei. Deşi nu sunt simptome tipice atacului cerebral, ele trebuie luate în considerare mai ales de femei, deoarece ele au de 62% mai multe şanse de a experimenta simptome atipice afecţiunii decât bărbaţii. Dintre acestea, durerile sunt cele mai frecvente.
  8. Oboseala, slăbiciunea, dezorientarea şi schimbări ale stării mentale – sunt simptome care apar mai des în cazul femeilor, decât la bărbaţi.
  9. Sughiţul – poate indica apariţia unui accident vascular, atunci când este afectat centrul respiraţiei din creier.
  10. Palpitaţiile şi imposibilitatea de a respira – sunt alte simptome care apar mai des în cazul femeilor.

 

Ce complicatii pot sa apara dupa un accident vascular cerebral?

Efectele unui AVC pot fi majore, chiar daca pacientul a ajuns foarte repede la spital si i s-a acordat asistenta medicala de urgenta.

Uneori, un AVC se produce simultan cu un infarct miocardic sau poate precede un infarct.

In perioada acuta, este foarte probabil ca pacientul sa nu poata inghiti. Imposibilitatea de inghitire poate sa apara impreuna cu inabilitatea de vorbire (mai ales in lacunarismul cerebral) sau independent de ea. De regula insa, un AVC care afecteaza vorbirea predispune pacientul si la un mecanism anormal de inghitire. In acest caz, daca mancarea sau saliva intra pe trahee, in loc de esofag, atunci cand pacientul mananca sau inghite, poate sa apara pneumonia.
Deoarece AVC duce de regula la imobilizarea pacientului, se pot forma cheaguri de sange in venele picioarelor (tromboflebita) si apare riscul ca un cheag sa se desprinda si sa migreze spre plamani, ducand la embolie pulmonara, o stare potential fatala. Pre- venirea formarii cheagurilor de sange se face prin mobilizarea precoce (fizioterapie) a pacientului. Imobilitatea prelungita poate, de asemenea, provoca si escare. Acestea pot fi evitate prin repozitionarea frecventa a pacientului.
Victimele AVC sufera, de regula, in cadrul procesului de recuperare, si de depresie, care trebuie identificata de medic si tratata corespunzator.

Ce sanse reale de recuperare au pacientii cu AVC?

Prognosticul sanselor de recuperare depinde atat de severitatea AVC, cat si de portiunea de creier afectata. Persoanele care intra in stare de inconstienta (coma) imediat dupa un accident vascular cerebral au cea mai mica sansa de vindecare completa.
In functie de severitatea AVC, de timpul de interventie medicala si de rezistenta fizica (sau alte afectiuni preexistente) si psihica a fiecarui pacient, se pot recupera mai mult sau mai putin abilitatile fizice anterioare. Cu cat se pastreaza mai multe abilitati imediat dupa un accident vascular cerebral, cu atat sunt mai multe sanse ca pacientul sa fie independent dupa externarea din spital.
Unii bolnavi se pot recupera mai putin, din cauza localizarii si a extinderii leziunii creierului, dar sunt si cazuri in care se recupereaza aproape complet. Am avut pacienti care au revenit la o stare aproape normala (desi AVC interesa o masa mare de tesut cerebral), cu efecte minime de stangacie fizica sau de vorbire. Totusi, exista multi pacienti care au ramas cu probleme permanente, cum ar fi hemiplegie (dificultati in folosirea unei parti a corpului), afazie (dificultate sau incapa- citate de vorbire), incontinenta urinara sau paralizia sfincterului anal. Circa jumatate din persoanele care au avut un accident vascular cerebral raman cu probleme legate de coordonare, de comunicare, de rationare sau de comportament, care le afecteaza munca si relatiile interpersonale. De asemenea, destul de multi pacienti raman inconstienti si mor dupa un accident vascular cerebral.
Daca AVC are efecte majore asupra abilitatii pacientului de a gandi si de a functiona, familia va avea de luat decizii dificile. In aceste cazuri, este de preferat sa se limiteze interventia medicala ulterioara, iar medicul va trebui sa discute cu familia daca pacientul va fi resuscitat la un stop cardiac, de vreme ce calitatea vietii acestuia se va pierde.

Se poate preveni un AVC?

Preventia se adreseaza in primul rand principalelor cauze de producere a unui accident vascular cerebral, in special in cazul celor predispusi genetic la aceasta afectiune.
* Tinerea sub control a hipertensiunii arteriale scade semnificativ riscul de a face un AVC. Daca presiunea sanguina a unei persoane este in mod constant ridicata (mai mare de 150/95), riscul de AVC creste proportional.
* Fumatul favorizeaza ateroscleroza arterei carotide, ceea ce poate duce la blocarea acesteia. Ateroscleroza este accelerata de fumat in general, inclusiv la nivelul arterelor care aprovizioneaza inima cu sange. Asa ca, la o persoana fumatoare, principala intrebare este ce se va intampla mai intai: un AVC, un infarct miocardic sau un cancer pulmonar?
* Diabetul favorizeaza ingustarea prematura a vaselor de sange. Cand aceste vase se inchid in creier, au loc accidente vasculare cerebrale mici. La fel se pot produce infarcte cardiace, renale sau ale membrelor inferioare. Controlul nivelului de zahar din sange este foarte important pentru diminuarea riscului de AVC la pacientii diabetici.
* Nivelul ridicat al colesterolului este, de asemenea, un important factor de risc, pentru ca favorizeaza blocarea vaselor sanguine. El poate fi controlat printr-o dieta sanatoasa si prin medicamente anticolesterolemiante.

Se poate spera in viitor la un tratament mult mai eficient pentru pacientii cu AVC?

In prezent se fac cercetari pentru descoperirea unor noi substante, capabile sa dizolve cheagurile. De asemenea, se testeaza noi medicamente care sa ajute la stoparea degenerarii celulelor nervoase care au fost private de oxigen in timpul AVC. Aceste medicamente sunt agenti neuroprotectori, cum ar fi sipatrigina sau chlormethiazolul, care actioneaza prin modificarea genelor din creier.
In unele clinici din Occident se folosesc in tratament si celulele stem, in incercarea de a inlocui celulele din creier afectate de accidentul vascular. Cu toate ca sunt in studiu mai multe terapii pentru tratamentul pacientilor afectati de AVC, totusi ele nu sunt perfecte si nu pot restabili functionarea completa a unei victime.

Accidentul vascular cerebral reprezinta o urgenta medicala majora si trebuie sa ajungeti la medic sau la spital in cel mai scurt timp posibil de la producerea acestuira. Sunt anumite forme in care timpul optim de interventie este de 3 ore de la debutul sau. Majoritatea pacientilor asteapta sa le treaca de la sine si din acest motiv pot ramane cu invaliditati majore. Informeaza-te, mergi in mod regulat la control la doctor si ai grija de tine!

surse: helpnet.ro, csid.ro, semneletimpului.ro, bio-medica.ro

Citeste si:

avc1O modalitate funcțională de salvare în timpul unui accident vascular cerebral

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  
comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

SALVEAZĂ MUNȚII ROMÂNIEI

Agrement și relaxare în inima munților Bucegi

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Info Targoviste Complex

Pentru un corp sanatos

Pin It