Calendarul zilei de 12 februarie. În 1804 a încetat din viață Immanuel Kant, filosof german - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Calendarul zilei de 12 februarie. În 1804 a încetat din viață Immanuel Kant, filosof german

Calendarul zilei de 12 februarie. 1541: Întemeierea orașului Santiago de Chile.

  • 1709: Marinarul scoțian Alexander Selkirk („modelul” lui Robinson Crusoe), este salvat după patru ani trăiți în singurătate pe insula Juan Fernandez.
  • 1736: Căsătoria dintre Maria Terezia a Austriei și Francisc Stephan.
  • 1856: Vasile Boerescu a adresat un memoriu ministrului de externe al Franței, Alexandre Walewski, în care pleda pentru constituirea unui stat național românesc independent sub garanția celor șapte mari puteri.
  • 1864: Parlamentul votează proiectul de lege pentru organizarea puterii armate în România.
  • 1892: Pentru prima oară în istoria tehnicii, o invenție – aparatul de cronofotografie al francezului Leon Bouly – este denumită cinematograf.
  • 1912: Abdicarea împăratului chinez Pu Yi; sfârșitul dinastiei Qing.
  • 1912: China adoptă calendarul gregorian.
  • 1919: Consiliul militar interaliat de la Paris a aprobat ca armata română să înainteze pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad
  • 1922: Și-a început pontificatul Papa Pius al XI-lea (n. 1857 – 1939).
  • 1924: La New York are loc premiera lucrării simfonice Rapsodia albastră de George Gershwin.
  • 1938: Trupe germane intră în Austria, pentru ca în 12 martie trupele germane să ocupe Austria și anexarea să fie declarată ziua următoare.
  • 1961: A fost lansată prima stație interplanetară automată în direcția Planetei Venus: Venus – 1
  • 1994: Se deschid Jocurile Olimpice de Iarnă la Lillehammer, Norvegia.
  • 1996: Yasser Arafat a depus jurământul în calitate de prim președinte ales (20 ianuarie 1996) al Autorității Naționale Palestiniene.
  • 1999: Președintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, a fost găsit nevinovat în procesul cu privire la afacerea Monica Lewinsky.
  • 2000: A avut loc, la București, reuniunea statelor membre ale Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est, la nivelul șefilor de state și de guverne, la finele căreia a fost semnată Carta relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în Europa de Sud-Est.
  • 2002: La tribunalul de la Haga, începe procesul fostului președinte al Iugoslaviei Slobodan Milošević. Acesta va muri în 2006 înainte de terminarea procesului.
  • 2010: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarna de la Vancouver.
  • 2016: Papa Francisc se întâlnește cu Patriarhul Kiril al Moscovei la Havana, Cuba. Este pentru prima dată când capul Bisericii Romano Catolice și capul Bisericii Ortodoxe Ruse se întâlnesc.

Immanuel Kant (n. Königsberg, Prusia[6] – d. ,[5] Königsberg, Prusia[7]) a fost un filosof german, unul din cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania. Kant este socotit unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influență asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne. În special Fichte, Schelling și Hegel și-au dezvoltat sistemele filozofice pornind de la moștenirea lui Kant. Cei mai mulți scriitori și artiști din vremea lui au fost influențați de ideile sale în domeniul esteticii, operele lui Goethe, Schiller sau Kleist neputând fi înțelese fără referința la concepțiile filozofice ale lui Kant.

 Kant se înscrie în rândul celor mai mari filozofi ai istoriei timpurilor moderne. Dezvoltarea ulterioară a filozofiei europene, în special a idealismului german (Schelling, Hegel) și a așa-numitului neo-kantianism, reprezentat printre alții de Wilhelm Windelband, dar și a unor curente contemporane, cum ar fi filozofia Hannei Arendt sau a lui John Rawls, nu pot fi concepute în afara cunoașterii filozofiei lui Kant. Un studiu aprofundat al filozofiei presupune în mod necesar cunoașterea filozofiei kantiene.
Kant ajunge la trei celebre intrebari, in care se rezuma intreg interesul sau filosofic:
– Ce pot sti?
– Ce trebuie sa fac?
– Ce-mi este ingaduit sa sper?
La prima intrebare, pur teoretica, a raspuns in ‘Critica ratiunii pure’. La a doua va raspunde in ‘Critica ratiunii practice’ iar la cea de-a treia in ‘Religia in limitele ratiunii’, aparuta in 1794.
Filosofia, ca legislatie a ratiunii omenesti, cuprinde – in acceptia filosofiei kantiene – numai doua obiecte : natura si libertatea, legea naturii si legea morala, ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie; sistemul filosofic kantian este obtinut sub carmuirea ratiunii.

‘Critica ratiunii practice’, aparuta in 1788, este expunerea fundamentala a principiilor morale kantiene. Daca ratiunea pura se ocupa cu obiecte ale facultatii de cunoastere, ratiunea practica se ocupa de principiile determinante ale vointei, ‘care este o facultate de a produce obiecte corespunzatoare reprezentarilor sau cel putin de a se determina pe sine la producerea acestora, adica de a-si determina cauzalitatea’ (1, pag.70).

Omul este parte a naturii -supus cauzalitatii ei- dar si fiinta rationala, morala, libera; dedublarea omului intr-unul sensibil, empiric si altul suprasensibil, rational, corespunde dedublarii naturii in fenomen si noumen. In raport cu moralitatea se pastreaza dualitatea empiric-rational, cu dominarea ratiunii, a suprasensibilului, a moralitatii. Omul trebuie sa se elibereze de sub imperiul instinctelor, inclinatiilor, pasiunilor prin autonomia vointei si sa-si creeze propria sfera de legi morale prin autonomia vointei. Autonomia de sine a vointei, institutoare de legi morale, este echivalenta libertatii de sine a omului ca noumenon. Moralitatea apare ca o legiferare de sine ideala, constrangatoare, imperativa, cu efect de cenzura si de purificare in raport cu tot ce este in om sensibil, afectiv, instinct, pasional. Alaturand naturii morala, Kant stabileste libertatea ca temei al unei alte lumi, suprasensibila si morala, autonoma, scoasa din orice sir temporal si cauzal, care se determina pe sine prin vointa, excluzand cauzalitatea, naturalul: libertatea coincide constrangerii de sine la libertate, o determinare de sine a vointei prin legea morala. Legea morala nu exprima decat autonomia ratiunii pure practice, adica a libertatii, o lege a cauzalitatii prin libertate; este legea care ne determina ca fiinte inteligibile, in virtutea libertatii, fiind o conditie rational-morala pentru utilizarea libertatii si prin care devenim constienti de libertate. Legea practica morala nu are alt mobil decat demnitatea de a fi fericit: ‘conformitatea deplina a vointei cu legea morala inseamna sfintenie, o perfectiune de care nu este capabila nici o fiinta rationala din lumea sensibila, in nici o clipa a existentei ei’ (1,pag.129).

 Kant a fost figura proeminentă a perioadei de iluminism în Germania și în această calitate a dezvoltat ideea de “libertate”, pornind de la concepțiile sale asupra moralei. Prin libertate el nu înțelege un liber arbitru lipsit de legi, ci libertatea de autodeterminare, de respectare conștientă a legilor, care derivă din rațiune. Deviza lui Kant, “Sapere aude !”(“Îndrăznește să știi !”), să ai curajul de a te servi de rațiune, a devenit deviza mișcării iluministe împotriva absolutismului. O societate liberă trebuie să fie alcătuită din cetățeni capabili de a înțelege democrația și de a gândi liber. În lucrarea sa elaborată către sfârșitul vieții, “Spre pacea eternă” (Zum ewigen Frieden, 1795), Kant preconizează o comunitate a popoarelor, o federație universală alcătuită din state reprezentativ republicane, în care să fie eliminate conflictele de interese ce duc la război. Premizele unei ordini pașnice ar trebui să fie: 1. Constituție republicană a statelor; 2. O uniune pacifică de state libere; 3. Libera circulație a cetățenilor bazată pe un drept de ospitalitate. În aceste condiții ar fi posibil un tratat de pace universală, al cărui miez l-ar constitui legea morală derivată din concepția etică a lui Kant. Relațiile dintre state ar trebui să aibă același caracter ca și relațiile între indivizi.
wikipedia.org
Distribuie acest articol Oficial Media
Share