Calendarul zilei de 5 martie. 1608: Sigismund Rákóczi s-a retras din domnie; a fost ales ca principe al Transilvaniei Gabriel Báthory.
- 1616: Biserica catolică a declarat ca erezii teoriile legate de astronomie ale episcopului Nicolaus Copernic (1473-1543).
- 1658: A început domnia lui Mihnea Radu în Țara Românească (1658-1659).
- 1711: Printr-un ucaz al țarului Petru cel Mare, în cadrul reformelor sale, este definită o nouă funcție, aceea de Oberfiskal, un funcționar superior “a cărui sarcină va fi să-i urmărească în taină pe toți oamenii și chiar și pe cei mai înalți dregători”. Oberfiskalul are în subordine 500 de fiskalii care urmează să descopere pe judecătorii corupți, pe cei care înșeală fiscul, pe funcționarii care cer mită.
- 1860: Parma, Toscana, Modena și Romagna votează în referendumuri pentru a se alătura Regatului Sardiniei.
- 1889: La Ateneul Român a avut loc primul concert susținut de orchestra Societății Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu.
- 1902: S-a adoptat “Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902.
- 1918: Capitala Rusiei se mută de la Petrograd la Moscova.
- 1919: Decret-lege în România privind adoptarea calendarului gregorian, începând de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou).
- 1931: „Pactul de la Delhi” încheiat de Mahatma Gandhi cu E.Irwin, viceregele Indiei, privind suspendarea campaniei de nesupunere civilă începută în martie – aprilie 1930, organizarea unei consfătuiri a delegaților Congresului cu guvernul britanic.
- 1933: Partidul nazist al lui Adolf Hitler obține 43,9% la alegerile Reichstag. Acest lucru va permite mai târziu naziștilor să treacă legea de abilitare și de a stabili o dictatură.
- 1944: Al Doilea Război Mondial: Armata Roșie începe Ofensiva Uman–Botoșani în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.
- 1946: Churchill a declarat, la Fulton (Missouri), că de la Stettin, din Baltica, până la Trieste, din Adriatica, o “cortină de fier” a coborât traversând continentul european – începutul Războiului Rece.
- 1953: Moare Iosif Vissarionovici Stalin în vârstă de 74 de ani. Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.
- 1968: În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.
- 1970: A intrat în vigoare Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare.
- 2003: La Haifa, 17 civili israelieni sunt uciși de o bombă sinucigașă Hamas în masacrul din autobuzul 37.
Nicolaus Copernic (germ. Nikolaus Kopernikus, pol. Mikołaj Kopernik) (n. 19 februarie 1473, în orașul liber hanseatic Toruń, aflat azi în Polonia – d. 24 mai 1543, Frauenburg, astăzi Frombork, Polonia), astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
Lui Nicolaus Copernic i-a revenit marele merit de a fi dărîmat falsul sistem al lui Ptolemeu şi de a fi descris, pentru prima dată, configuraţia reală şi mişcările reale ale planetelor din sistemul solar.
Celebra sa lucrare De revolutionibus orbium coelestium (Asupra mişcărilor de revoluţie ale corpurilor cereşti) a apărut în anul 1543, cînd savantul se găsea pe patul de moarte, astfel că numai cu cîteva ore înaintea morţii, Copernic a putut vedea primul exemplar tipărit al marii sale lucrări.
Nicolaus Copernic a afirmat, în lucrarea sa, că Soarele este fix şi că Pămîntul şi toate celelalte planete se învîrtesc în jurul lui pe orbitele lor circulare. După un studiu de peste 30 de ani, Nicolaus Copernic se convinse că teoriile complicate din trecut pot fi uşor înlocuite, atribuindu-se Pămîntului o dublă mişcare, şi anume: o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii, avînd durata de 24 de ore, şi o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui, cu durata de 365,25 zile.
Deşi concepţia lui Copernic a fost contestată la început şi considerată de către biserică “formal eretică, deoarece este cu totul contrară sfintelor scripturi”, sistemul heliocentric al lui Copernic a produs o revoluţie în concepţia oamenilor despre lume şi a devenit baza astronomiei moderne.
Ultimii adeversari ai sistemului lui Copernic, care susţineau că dacă planetele s-ar roti în jurul Soarelui ar trebui să prezinte faze asemănătoare cu acelea ale Lunii, au fost înfrînţi o dată cu inventarea lunetei astronomice de către Galileo Galilei (15 februarie 1564 – 8 ianuarie 1642). După cum ştim, planetele chiar au faze precum Luna.
Galileo Galilei a descoperit cu luneta sa, construită în 1609, existenţa munţilor din Lună. Apoi, în ianuarie 1610 a observat, pentru prima oară, patru dintre sateliţii lui Jupiter, care se rotesc în jurul planetei la fel ca Luna în jurul Pămîntului. Cu această descoperire s-a putut înlătura concepţia eronată că Pămîntul ar fi centrul de mişcare al tuturor corpurilor cereşti şi s-a putut uşura înţelegerea că planetele au o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui. Mai tîrziu au fost descoperite fazele planetei Venus, ceea ce dovedea că Venus se roteşte în jurul Soarelui şi că primeşte lumina de la Soare pe care o reflectă spre Pămînt.
În cursul observaţiilor efectuate asupra Soarelui, G. Galilei a descoperit petele întunecate de pe suprafaţa sa şi a constatat că ele se deplasează pe suprafaţa discului solar, ceea ce l-a condus la concluzia că Soarele se roteşte în jurul axei sale. În urma acestei observaţii era mai uşor de admis că şi Pămîntul are o mişcare de rotaţie în jurul axei polilor.
Privind cerul cu luneta sa, Galilei a observat că brîul luminos numit Calea Lactee este compus dintr-un număr foarte mare de stele, de unde şi aspectul unui nor de o lumină albă palidă. Această descoperire a arătat că Universul, sfera închipuită a stelelor fixe, este cu mult mai mare decît şi-au putut imagina oamenii şi, ca atare, este imposibil ca un asemenea Univers imens să descrie o mişcare de rotaţie în 24 de ore în jurul Pămîntului.
Un mare înflăcărat al sistemului heliocentric al lui Copernic a fost filosoful şi teologul Giordano Bruno (1548, Nola/Campania – 17 februarie 1600, Roma). El a fost primul care a răspîndit concepţia lui Copernic asupra întregului Univers. Giordano Bruno a afirmat că în spaţiul incomensurabil şi infinit umblă nenumăraţi sori-stele, înconjuraţi de planete, asemănătoare acelora care se învîrtesc în jurul Soarelui. Soarele se învîrteşte în jurul axei sale ca şi Pămîntul. Lumile şi sistemele de lumi ale Universului variază mereu şi toate au început şi sfîrşit; invariabilă şi veşnică este numai energia care stă la baza lor. El afirma, de asemenea, că şi pe alte planete, în alte lumi, trebuie să existe viaţă ca şi pe Pămînt.
Concluziile la care au ajuns Giordano Bruno şi Galileo Galilei contraziceau scrierile bisericeşti şi subminau autoritatea bisericii. Giordano Bruno a fost condamnat la moarte şi ars de viu pe rug la Roma, în anul 1600, de tribunalul inchizitorial, în urma refuzului de a renunţa la convingerile sale.
Biserica Catolică, a cărei practică uzuală fusese până atunci adaptarea pozițiilor ei la noile cunoștințe (integrarea neo-aristotelismului în doctrina oficială a fost un astfel de exemplu), de frică că ar putea pierde adepți, va emula în privința copernicianismului teologia protestantă cu accentul ei pus pe litera Bibliei, și va condamna în 1616 toate scrierile care susțineau heliocentrismul. Koiré consideră că un factor decisiv în schimbarea de atitudine a autorităților catolice l-a avut și realizarea gravelor consecințe de ordin teologic pe care le aducea heliocentrismul copernician, care făcea din Pământ o simplă planetă printre altele, așa cum arătase deja la acel moment criza declanșată de teza universului infinit și ipoteza existenței mai multor lumi (sisteme solare), așa cum speculase turbulentul Giordano Bruno. Pe de altă parte, pentru întreaga ierarhie religioasă (catolică și protestantă) mai importantă și amenințătoare chiar decât ipoteza heliocentrică propusă de Copernic, era pretenția lui și a discipolilor lui de a pune speculația științifică sau filozofică mai presus decât Biblia (și exegeza biblică), așa cum dovedea polonezul prin chiar dedicația către Papă din deschiderea primei ediții. Dacă până nu cu mult timp în urmă teologia mai era încă cunoscută sub numele de “regina științelor” în timp ce știința însăși – “filozofia”, cum era ea numită în epocă – era considerată “sluga teologiei” (ancilla theologiae), noile științe precum matematica și astronomia pretindeau acum că dobândeau și vehiculau adevăruri în lumina cărora trebuia citită și înțeleasă (interpretată) chiar și Biblia.
Galileo Galilei, convins de adevărul gîndirii lui Copernic, a scris celebra lucrare Dialogus de systemate mundi (Dialoguri asupra sistemului lumii), în care susţine că Soarele este fix şi că Pămîntul se roteşte în jurul lui. Denunţat ca eretic a fost chemat la Roma şi judecat de un tribunal inchizitorial, în 1633. Bolnav şi în vîrstă de 70 de ani, Galilei n-a putut rezista persecuţiilor. Spre a scăpa de a fi ars pe rug, el a mărturisit în scris, că nu mai crede în cele ce a scris. Se spune că, după judecată, Galilei, gîndindu-se la mişcarea Pămîntului, ar fi spus: E pur si muove (şi totuşi se mişcă). Galilei şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii sale închis în vila sa de lîngă Florenţa. (ionnanu.ro)
Calendarul zilei de 26 martie. În 1881 domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României
Calendarul zilei de 26 martie. 1642: Filosoful englez Thomas Hobbes, partizan al Stuartilor și refugiat în Franța din 1640, a publicat cartea „Du citoyen”/”Despre cetatean”. 1808: Carol al More…
Calendarul zilei de 16 martie. În 1871 Guvernul Lascăr Catargiu a dizolvat Parlamentul
Calendarul zilei de 16 martie. 37: Caligula devine împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius. 455: Împăratul roman Valentinian al III-lea a fost asasinat. 1457: A fost executat Ladislau More…
Calendarul zilei de 15 martie. În Japonia are loc ”Hōnen Matsuri”, festivalul fertilităţii
Calendarul zilei de 15 martie. 44 î.Hr.: Împăratul Roman Iuliu Cezar este asasinat de Marcus Brutus, Decimus Brutus și alți câțiva senatori romani. 933: Henric I al Germaniei îi învinge pe maghiari în Bătălia More…
Calendarul zilei de 14 martie. În 1879 se năștea Albert Einstein, cel mai mare om de știință al secolului al XX-lea
Calendarul zilei de 14 martie. 1895: Se inaugurează Biblioteca Centrală Universitară din București. 1800: Cardinalul Barnaba Chiaramonti devine Papa Pius al VII-lea. 1837: Apare, la Iași, Alăuta More…
Calendarul zilei de 11 martie. Ziua Europeană a Victimelor Terorismului
Calendarul zilei de 11 martie. 222: Împăratul Elagabalus este asasinat, împreună cu mama sa, Julia Soaemias, de Garda pretoriană în timpul unei revolte. Corpurile lor mutilate sunt târâte pe străzile More…
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Ileana Oancea „soldați şi îngeri” & prezentare de album „Armonia hermetică a cosmosului” Gabriel Kelemen
”Continuăm împreună pe drumul dezvoltării județului Hunedoara!”
Dar din Dar, în pragul sărbătorilor pascale