Manifestări comemorative închinate Voievodului Mircea cel Bătrân - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Manifestări comemorative închinate Voievodului Mircea cel Bătrân

Marți, 31 Ianuarie, se împlinesc 605 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mircea cel Bătrân, personalitate istorică al cărui nume răsună și astăzi și care a dat un destin cultural și istoric localității CĂLIMĂNEȘTI 
Cu această ocazie, în Sala de festivități a Liceului Tehnologic de Turism Călimănești va avea loc luni, 30 Ianuarie, Simpozionul “Mircea cel Bâtrân- personalitate-simbol a istoriei Țării Românești”, eveniment care-și propune să aducă în atenție personalitatea unuia dintre cei mai de seamă domnitori români.
Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355, şi a urcat pe tronul Țării Românești la 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul. În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării voievozilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei. A avut mai mulți fii, care, ulterior, s-au luptat între ei pentru obținerea tronului Țării Românești.
S-a remarcat prin realizări în plan politic, economic și cultural. Sub domnia sa, Țara Românească a ajuns la extinderea maximă pe care a cunoscut-o în istorie.
Domnitorul a ctitorit mănăstiri și biserici pe tot cuprinsul țării. Așezămintele religioase au devenit centre de cultură, prin activitatea copiștilor și caligrafilor, dar și prin înființarea unor școli de pictură bisericească.
 Dragă inimii sale a rămas însă Mănăstirea Cozia, necropola marelui voievod, care alături de aşezământul de la Tismana, ctitoria familiei, a beneficiat de statutul de „samovlastie” (de sine stătătoare). Construită în anii 1387-1391, după modelul bisericilor sârbeşti de pe Valea Moraviei, pe temeliile uneia mai modeste, care „exista în prima jumătate a secolului al XIV-lea, probabil chiar înainte de întemeierea Ţării Româneşti”.
Cozia va ocupa un loc de seamă în preocupările lui Mircea, fiind înzestrată cu venituri, scutiri de dări, sate şi moşii, care au făcut din vechea vatră monahală a doua mănăstire din Ţara Românească, în ceea ce priveşte situaţia materială.
Din cele 31 de acte interne păstrate de la domnitor, 11 privesc Cozia,  peste o treime,  ceea ce indică importanţa atribuită de el acestei lavre călugăreşti, unde a ales să-și petreacă veșnicia!
Distribuie acest articol Oficial Media
Share