Mineritul devine ISTORIE în VALEA JIULUI- se închid minele pentru totdeauna

Planul Național de Redresare și Reziliență prevede la Componenta C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde, intrarea în vigoare a Legii privind decarbonizarea sectorului energetic, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2022.

OUG_masuri-decarbonizare-31.05

Ministerul Energiei, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul energetic și al resurselor energetice, are responsabilitatea elaborării proiectului de act normativ, precum și a implementării prevederilor acestuia. Prin Decizia ANRE nr.2391/29.12.2021 a fost modificată Licența nr.1122/02.11.2012 pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice și termice în cogenerare acordată Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., astfel încât puterea electrică/termică instalată pe grup/centrală la Sucursala Electrocentrale Mintia este 0 MWe/MWt, iar CNTEE Transelectrica S.A. a confirmat retragerea definitivă și ireversibilă din exploatare a grupurilor energetice din cadrul Sucursalei Mintia. Grupul energetic Paroșeni 4, cu o putere instalată de 150 MW, va asigura, până la 31 decembrie 2030, neutralizarea huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranță a zăcămintelor de huilă. Având în vedere prevederile Deciziei CE nr.787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, în urma analizei situaţiei tehnico-economice a minelor din cadrul Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., denumită în continuare CEH S.A., în insolvență, s-a stabilit că, din cele patru exploatări miniere aflate în structura sa, este necesar să intre în program de închidere două unităţi miniere şi anume EM Lonea şi EM Lupeni. În perioada octombrie 2016 – martie 2017 au existat întârzieri legate de viteza de avansare a abatajelor aflate în exploatare la EM Lupeni, datorate, în special, unor accidente tectonice (apariţia unor falii) şi a unor infiltraţii de apă intempestive, care au condus la prelungirea termenelor stabilite pentru finalizarea exploatării rezervelor pregătite la EM Lupeni. De asemenea, în cursul lunii mai 2017, la EM Lupeni, în proximitatea unui abataj aflat în exploatare, au apărut fenomene de autoîncălzire a cărbunelui, fapt care a determinat prelungirea termenului de exploatare a cărbunelui în zona abatajului,  până la epuizarea resurselor de cărbune pregătite. Urmare aspectelor prezentate mai sus, a rezultat necesitatea prelungirii duratei de exploatare la EM Lupeni până la finele anului 2018. EM Lonea şi EM Lupeni sunt printre cele mai vechi exploatări miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului, având o structură de lucrări miniere extinsă pe mai multe niveluri de exploatare (orizonturi), cu mai multe incinte care şi-au pierdut utilitatea odată cu creşterea adâncimii de exploatare a cărbunelui. Ca urmare a acestui fapt, s-a constatat, în ultima perioadă, agravarea fenomenelor de subsidenţă (deformări ale suprafeţei datorate exploatării cărbunelui efectuate în subteran), care au determinat modificări ale Planurilor de Încetare a Activităţii, atât pentru EM Lonea, cât şi pentru EM Lupeni. Această situaţie a dus la decalarea termenelor de închidere a unităţilor miniere după finalizarea activităţii de producţie stabilită pentru data de 31 decembrie 2018. Având în vedere că închiderea celor  DOUĂ unităţi trebuie să se facă în condiţii de siguranţă, cu conservarea straturilor de cărbune şi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu s-ar respecta procedura de închidere a minelor,  în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, s-a constatat că este necesară prelungirea termenelor de închidere subterană a minelor Lonea și Lupeni, acestea prezentând unele riscuri specifice de siguranță, metoda de exploatare utilizată putând conduce la apariția unor focuri endogene și acumulări de gaze în amestec exploziv în cazul neexploatării integrale a rezervei deschise. Condițiile geo-miniere existente favorizează atingerea nivelului freatic din sol în situația unor precipitații atmosferice cu potențial de viituri, putând conduce la inundări rapide, degajări de metan și de dioxid de carbon și/sau autoaprinderea cărbunelui. Astfel, se impunea executarea lucrărilor de punere în siguranță a zăcământului la cele două mine, pentru a evita riscurile de autoaprindere. În acest sens, s-a realizat un studiu de către un consultant strain, Gyowny Instytut Gornictwa – Polonia, care a validat evaluarea și riscurile identificate de către experții români privind necesitatea punerii în siguranță a zăcământului de huilă la minele Lonea și Lupeni. Studiul efectuat de către Institutul polonez pe o perioadă de aproximativ 4-6 ani, ceea ce impune prelungirea termenului închiderii minelor Lonea și Lupeni.

Astfel, pentru cele două mine, lucrările de punere în siguranță a zăcământului de huilă se vor executa până la 31 decembrie 2024, urmând ca în anii 2025-2026 să fie executate lucrările de închidere definitivă și ecologizare a terenurilor. Având în vedere natura similară a straturilor de cărbune la exploatările miniere Vulcan și Livezeni, care presupun riscuri similare specifice de siguranță și, în vederea evitării unor eventuale accidente care ar putea apărea în condiţiile în care nu s-ar respecta procedura de închidere a minelor în conformitate cu prevederile Legii Minelor nr. 85/2003, se impun măsuri similare celor stabilite pentru minele Lonea şi Lupeni. Exploatările miniere Vulcan și Livezeni sunt exploatări miniere amplasate în același bazin carbonifer al Văii Jiului, prezintă aceleasi riscuri de auto-aprindere a cărbunelui, astfel cum rezultă și din ”Studiul privind închiderea în condiții de siguranță a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan” elaborat de către INSEMEX Petroșani. Conform rezultatelor studiului, închiderea în siguranță a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan se poate realiza prin extracția huilei până în anul 2030, în timp ce lucrările de închidere definitivă și ecologizare a terenurilor se vor executa până la 31 decembrie 2032. Având în vedere că, până la finele anului 2030, se vor retrage din funcțiune toate grupurile energetice pe cărbune, deși nu toate sunt la finalul duratei normate de viață, luând în considerare efectuarea lucrărilor de reabilitare și modernizare care au fost executate în ultimii ani pentru unele dintre ele, se impune luarea unor măsuri de sprijin, în condițiile legii, în vederea amortizării cheltuielilor.

Anexa-2-Inchideri-carieremine

Pentru aceste situații, pot fi acordate unele măsuri de sprijin, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare și Orientările C (2022) 481 final privind ajutoarele de stat pentru climă, protecție a mediului și energie.demonstrează că, din motive de siguranță, în procesul de închidere a minelor trebuie extras cărbunele.După autorizarea de către Comisia Europeană a măsurilor de sprijin prevăzute, acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii definitive și ireversibile a capacităților de producție pe bază de huilă și lignit se face anual, prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei.  Grupul energetic Paroșeni 4 a fost reabilitat și modernizat, în perioada 2003-2007, de către un consorțiu japonez, cu împrumuturi făcute de către Ministerul Finanțelor de la BCR, BRD și BEI și subîmprumutate Complexului Energetic Hunedoara S.A..

 Ajutor de stat și pentru Grupul energetic Paroșeni 4

Noul act normativ  prevede posibilitatea acordării unui ajutor de stat pentru Grupul energetic Paroșeni 4, în vederea neutralizării huilei rezultată ca urmare a lucrărilor de punere în siguranță a zăcămintelor celor patru  mine (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan). Acordarea ajutorului de stat se face anual, prin hotărâri ale Guvernului, după autorizarea lor de către Comisia Europeană. Pentru minele de huilă, Lonea și Lupeni, care sunt deja incluse în programul de închidere autorizat de Comisia Europeană în temeiul Deciziei nr.787/2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, se va renotifica Comisiei Europene Planul de Închidere a acestora, în sensul modificării termenelor de închidere și prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de stat.

Pentru toate minele de huilă, indiferent că sunt sau nu incluse într-un program de închidere autorizat de Comisia Europeană în temeiul Deciziei nr.787/2010, se pot acorda ajutoare de stat în conformitate cu Orientările C (2022) 481 final privind ajutoarele de stat pentru climă, protecție a mediului și energie. Ajutoarele de stat acoperă costurile aferente lucrărilor suplimentare de securitate în subteran, ca urmare a închiderii definitive și ireversibile a activităților de extracție a cărbunelui și pot fi acordate după autorizarea acestora de către Comisia Europeană. Acordarea măsurilor de sprijin se face anual, prin hotărâri ale Guvernului. Având în vedere că aprobarea PNRR implică respectarea de către autoritățile române a condițiilor, obiectivelor și reformelor care vizează sectorul energetic, iar Comisia Europeană solicită respectarea calendarului de înlocuire a cărbunelui , în  ordonanța  de urgență se prevede obligația operatorilor economici care dețin capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune,  să respecte termenele de închidere stabilite, chiar și în situația în care, Comisia Europeană nu autorizează măsurile de ajutor de stat.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!