Pro România se întreabă cum se aplică, în fapt, scenariile pentru redeschiderea școlilor?

 Silvia Mareș, coordonatorul organizației de femei PRO România Dâmbovița aduce în atenția publică că școlile deja au început pregătirile pentru 14 septembrie, data debutului noului an școlar.

Cele mai mari probleme cu care se confruntă în momentul acesta unitățile de învățământ sunt supraaglomerarea, asigurarea măsurilor necesare de distanțare fizică, dar și cum vor reuși profesorii să parcurgă în acest an inclusiv materia rămasă în urmă de anul trecut.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută că școala se va redeschide în septembrie după mai multe scenarii, care vor fi aplicate în funcție de situația epidemiologică din fiecare localitate în parte. Pro România se întreabă cum se aplică, în fapt, scenariile pentru redeschiderea școlilor?

• Scenariul verde – mai puțin de o persoană la mia de locuitori identificată cu noul coronavirus în total în ultimele 14 zile – “toți elevii merg fizic la școală, se țin cursuri normale”;
• Scenariul galben – valoarea medie este între 1 și 3 – “o parte din activități se ține în școală şi o parte se ţine în online”;
• Scenariul roșu – valoarea medie peste 3 – “nimeni nu merge la școală şi totul se desfășoară online”.

Am încercat o analiză la nivelul județului nostru (chiar dacă din comunicatul presedintelui reiese că se va face media pe localitate).

De exemplu, în județul Dâmbovița, în perioada 25 iunie – 9 iulie au existat 352 de cazuri noi. Media zilnică înseamnă 25,14. Raportat la o populație de aproximativ 490 000 de locuitori, rezultă că în județul nostru s-a înregistrat o medie de 0,0513 noi cazuri de coronavirus la mia de locuitori. Aceasta înseamnă că în județul nostru cel mai probabil aproape toate școlile vor funcționa în scenariul verde, adică cu toți elevii fizic la școală. Un calcul simplu ne spune că într-o școală din mediul urban cu o medie de 28 de elevi la clasă, pentru a asigura distanțarea de minimum 1 metru între elevi, cel mai probabil clasa va fi împărțită în două grupe.

Consecințe:

1. Numărul claselor se dublează, deci elevii vor învăța în 2-3 schimburi

Pro România întreabă actualul guvern dacă le asigură elevilor navetiști transportul pentru a se deplasa către școală, în condiții de siguranță epidemiologică. Pro România Dâmbovița urmărește ca, pe termen mediu și lung, copiilor să le fie puse la dispoziție mijloace de transport în comun special destinate elevilor navetiști.

2. Numărul orelor se dublează, rezultă că va fi necesar un număr dublu de profesori.

Pro România se întreabă de unde vor fi luați aceștia? Pro România consideră că modificarea încadrării cu profesori la clase, în special pentru elevii din anii terminali, ar putea avea consecințe grave în ceea ce privește adaptarea, dar și că va genera un val de nemulțumire în rândul părinților și al elevilor.

Ce soluție se întrevede?

Probabil reducerea numărului de ore de școală, promulgată deja de președintele Iohannis și care ar trebui aplicată din septembrie. Sindicatele afiliate FSLI spun că „în anul școlar 2020–2021 se va merge pe programa școlară veche și pe planul de încadrare deja conturat”. Însă tot sindicaliștii spun că Ministerul Educației va pilota programe școlare noi.

3. Din păcate, în condițiile actuale, cel mai probabil nu se va mai putea organiza programul Școală după școală care era esențial pentru mulți părinți, fiindcă sunt la muncă între orele 8 și 17:00(18:00). De aici rezultă o problemă nouă. Ce se va întâmpla cu copiii în perioada în care nu sunt la școală?

În ceea ce privește descentralizarea deciziei privind organizarea noului an școlar (care în acest moment e doar o promisiune), Pro România consideră că este o măsură bună pentru că fiecare școală este altfel:

are o altă construcție, clasele au dimensiuni diferite, numărul de elevi este diferit, accesul la facilități sanitare este foarte diferit, iar aceste diferențe sunt evidente mai ales între mediul rural și mediul urban, practic, fiecare școală este o comunitate și nu există o soluție unică. Nu trebuie să luăm în calcul aceleași măsuri într-un județ sau în alt județ, dacă au situații epidemiologice diferite.  De asemenea trebuie să avem în vedere că acolo unde există spațiu excedentar nu există apă curentă pentru spălatul pe mâini. Cum vorbim aici despre asigurarea condițiilor de igienă?

Ce s-a întâmplat în statele care au testat deja redeschiderea școlilor?

• În SUA, primele state au permis deja reluarea activităților la clasă, iar altele se pregătesc să o facă. În Mississippi, primele cazuri de infectare în școli au fost înregistrate la scurtă vreme după redeschidere. Drept urmare, 100 de persoane care au intrat în contact cu cei testați pozitiv au fost trimise în carantină. De aceea redeschiderea altor școli a fost amânată până după mijlocul lunii august, cu opțiunea de a trece la școala hibrid sau online. Ceea ce se întâmplă în Mississippi este o lecție despre cum poate să arate redeschiderea școlilor și în România, dacă nu este ținută sub control transmisia virusului.

• În Georgia, a izbucnit un scandal din cauza unor imagini postate pe Twitter, arătând culoarele aglomerate ale unui liceu, imagini ce sugerează lipsa de pregătire și precauții legate de redeschidere.
• Și în Germania câteva sute de elevi au fost trimiși acasă din cauza unor cazuri de Covid-19 în două școli, potrivit TheLocal.de. Măsura vine la doar o zi după ce a doua cea mai mare zonă metropolitană a Germaniei, Hamburg, a redeschis la rândul său școlile, iar predarea a fost reluată la clasă, în condiții normale. Circa 800 de elevi de la o școală au plecat acasă după ce un profesor a fost testat pozitiv pentru Covid-19. Toți cei 55 de colegi ai acestuia trebuie testați, iar școala va rămâne închisă.

În concluzie:

Consider că reprezentanții autorităților publice locale ar fi trebuit să se întâlnească deja cu directorii de școli și reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița, căci au avut la dispoziție câteva luni pentru a găsi soluții pentru redeschiderea unităților de învățământ.

avem spații foarte mari în curțile școlilor și cred că acolo se puteau găsi tot felul de soluții, de exemplu construcții modulare, paviloane, dar bineînțeles toate astea trebuiau pregătite din timp, nu pot fi pregătite la jumătatea lunii august. De asemenea, având în vedere că foarte multe școli sunt în plin proces de reabilitatre, aceasta produce o presiune suplimentară, nefiind identificate încă soluții pentru desfășurarea activității didactice.

Iuliana Bărăgan

“Savoir, penser, rêver. Tout est là.”

Distribuie acest articol Oficial Media