Războiul din Ucraina a accelerat tranziția europeană la energia curată

Deficitul de energie a avut repercusiuni directe asupra sistemului energetic al Uniunii Europene (UE), declanșând prețuri record ale gazelor naturale și ale energiei electrice în anul 2022

Future Energy Leaders România (FEL România) este programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council. FEL România are și  rețea de tineri profesioniști care dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizarea tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a patra revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. De curând,  aceștia au dat publicității o analiză în care s-au evidențiat principalele  evenimente și impactul acestora asupra sectorului energetic, respectiv măsurile luate atât la nivel european cât și național pe întregul lanț valoric din sectorul energetic, de la declanșarea războiului din Ucraina. Deficitul de energie a avut repercusiuni directe asupra sistemului energetic al Uniunii Europene (UE), declanșând prețuri record ale gazelor naturale și ale energiei electrice în anul 2022. Însă,  războiul a accelerat tranziția europeană la energia curată, obiectiv pe care Uniunea Europeană l-a asumat încă din decembrie 2019, respectiv de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, prin Pactul Verde European.  Criza a lovit blocul comunitar în perioada în care deja se discutau obiective ambițioase în cadrul pachetului ”Fit for 55”, prin intermediul căruia se urmărea transpunerea în legislație a obiectivelor prevăzute în Pactul verde. Până în 2030, investițiile în energie curată, la nivel global, vor crește la peste 2 trilioane de dolari, iar până în 2050, acestea ar trebui să depășească 4 trilioane de dolari, potrivit Agenției Internaționale a Energiei. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat rolul gazului natural în tranziția energetică către o economie sustenabilă și centrată pe surse curate de energie.

În acest sens, Comisia Europeană a inclus atât gazul natural cât și energia nucleară în taxonomia EU ca activități tranzitorii care pot fi realizate într-un număr limitat de circumstanțe și condiții stricte.

Potrivit INS, în ianuarie 2022, gazele naturale erau mai scumpe cu 60% față de anul precedent, energia electrică cu 42%, iar cumulat, electricitatea, gazul și încălzirea costau cu aproape 20% mai mult.

Energia electrică pe piața spot s-a majorat cu 140% față de anul 2021, în timp ce prețurile gazelor naturale au fost de 10 ori mai mari decât cele cu care gazul natural se comercializa la începutul anului.

În schimb, acest lucru a contribuit la reducerea cererii de energie electrică cu aproximativ 8% în 2022, iar a consumului de gaze naturale cu 16% – România îndeplinind astfel obligația de a scădea în mod voluntar consumul de energie, măsură agreată de toate statele UE.

Mixul de energie de anul trecut a fost compus din: 25% hidro, 20% nuclear, 19% cărbune, 19% hidrocarburi, 13% eolian, 3% solar și 1% biomasă. România are așadar parte de o structură mixtă de producție a sistemului energetic național pe tipuri de resurse, cu proporții aproape egale și eficiente din punct de vedere al securității cu aprovizionare.

În perioada octombrie 2021 – decembrie 2022, au fost adoptate peste 17 modificări legislative majore ce vizează energia electrică, gazele naturale și carburanții, cu impact asupra tuturor companiilor din lanțul valoric al energiei, de la producție, transport și până la consumatorul final. Scopul principal al acestor intervenții asupra pieței de energie a fost de a proteja consumatorii, în special pe cei vulnerabili.

Aceste modificări legislative repetate au generat și efecte adverse în piața de energie, cum ar fi lipsa de competiție în rândul furnizorilor, apariția reticenței furnizorilor de a prelua noi consumatori, dispariția unor actori din piață (din cauza problemelor financiare) și încetarea completă a tranzacționării energiei pe piețele forward de energie electrică începând cu 1 septembrie 2022.

Pe scurt, printre măsurile adoptate de-a lungul ultimului an se numără:  Introducerea unor scheme de protecție socială și de compensații lunare pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2025, având în vedere nivelul de consum, dar și anumite reguli de rambursare a compensațiilor către furnizori (OUG 118/2021, OUG 2/2022, OUG 3/2022, OUG 42/2022, OUG 119/2022, OUG 192/2022, Legea 206/08.07.2022);  Ajustarea limitelor de preț până la care se aplică schema de compensare (OUG 130/2021, OUG 27/2022);  Introducerea mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică – MACEE – prin care producătorii sunt obligați să vândă volumul disponibil la 450 RON/MWh în perioada ianuarie 2023 – martie 2025 (OUG 153/2022);  Transpunerea Directivei europene 944/2019 – privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE – în Legea energiei (OUG 143/2022),  Introducerea unei taxe excepționale pentru piața de energie electrică către Fondul de Tranziție Energetică (OUG 27/2022) și a unui impozit pe câștiguri excepționale (Legea 357/2022);  Introducerea unei compensații la prețul carburanților în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2022 (OUG 106/2022 și OUG 131/2022);  măsuri de stimulare a investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru eficiență energetică și energie regenerabilă (OUG 112/2022).

La orizontul anului 2030, conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC),  capacitățile de energie regenerabilă ar trebui să ajungă la 10,3 GW (5,2 GW în eolian și 5,1 în fotovoltaic), fapt ce ar duce ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la 30,7%. De remarcat e faptul că planul de investiții al Transelectrica se raportează la cifrele cuprinse în PNIESC.

Însă pentru a atinge noile ținte din REPowerEU (45% energie regenerabilă din consumul brut de energie – țintă propusă inițial) România ar trebui să aibă 16,7 GW capacități de energie regenerabilă (10,6 GW în eolian și 6,1 GW în fotovoltaic) – conform studiu RWEA  – ducând astfel și ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la 44,4%, trecând peste ținta obligatorie la nivel de UE de 42,5% .

Conform prelucrărilor FEL România a datelor publicate pe site-ul Transelectrica  la finalul lunii ianuarie 2023, existau 13 GW de proiecte care au cerut acces la rețea – din totalul de 12,5 GW disponibili (conform hărții Transelectrica la acel moment) , cu următoarea structură:  Proiecte de energie eoliană – 6 GW (3,3 GW cu contract de racordare și 2,7 GW cu aviz tehnic de racordare);  Proiecte de energie fotovoltaică – 7,1 GW (1,4 GW cu contract de racordare și 5,7 GW cu aviz tehnic de racordare).

Dintre proiectele de producție de energie din surse regenerabile, sunt de remarcat următoarele care și-au obținut avizul tehnic de racordare în 2022:  Dezvoltarea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa cu o capacitate de 1.044 de MW (ATR din 22.03.2022) plus o capacitate de stocare de 500 MW, în județul Arad, și care ar urma să devină operaționale în decembrie 2024;  Dezvoltarea celui mai mare parc eolian din România, cu o capacitate de 629 MW (ATR din 26.08.2022) în județul Galați. Totodată, in PNIESC sunt prevăzute și investiții de repowering, la orizontul 2027 – 2030, astfel:  Eolian ~ 3 GW capacitate instalată repowering;  Solar ~ 1,35 GW capacitate instalată repowering. Măsurile luate de România, în ceea ce privește parcul de generare de energie electrică, determinate de invazia Rusiei în Ucraina, sunt următoarele:  Amânarea retragerii din funcțiune a 1.140 MW pe lignit și huilă până în anul 2032;  Posibilitatea de a trece unele din capacitățile pe cărbune retrase ca fiind în rezervă tehnică la dispoziția dispecerului energetic național; Construirea de către Complexul Energetic Oltenia a două grupuri ”ready for hydrogen” de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1310 MW cu punere în funcțiune în 2026, respectiv punerea în funcțiune până în 2024 a 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 725 MW;  Implementarea tehnologiei privind reactoarele modulare mici – 462 MW – de către Nuclearelectrica și NuScale pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești (județul Dâmbovița), cu termen de punere în funcțiune până în anul 2030;  Declararea proiectului de energie fotovoltaică de 1500 MW de importanță națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării – proiect dezvoltat de Hidroelectrica în județul Dolj.

Deși în Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, termenul inițial era 2035 pentru primii pași în implementarea acestei tehnologii   principalele acorduri au fost semnate deja între Nuclearelectrica și NuScale Power în noiembrie 2021  , accelerându-se astfel etapele de dezvoltare a tehnologiei inovatoare a reactoarelor modulare mici. În baza acordului și evaluarea acestei tehnologii, cele două companii vor adopta măsurile pentru dezvoltarea a 6 module cu o capacitate instalată de 462 MWh, ce va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă pe perioada construcției, urmate de 2.300 locuri de muncă în manufacturare și cu o contribuție de 33% în producţia totală de energie fără CO2 din România  Planul REPowerEU se pune în aplicare prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) oferind finanțare suplimentară din partea UE.

Statele membre ar trebui să adauge un capitol dedicat REPowerEU în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență pentru a direcționa investițiile către obiectivele prioritare ale REPowerEU și pentru a întreprinde reformele necesare.

În acest scop, din anvelopa MRR pot fi utilizate împrumuturile neaccesate (aprox. 225 de miliarde EUR) și noile granturi finanțate din veniturile obținute prin comercializarea certificatelor de emisii ETS, deținute în prezent în rezerva pentru stabilitatea pieței, care reprezintă 20 de miliarde EUR. Suplimentar, alte surse de finanțare a REPowerEU sunt: Fondurile politicii de coeziune;  Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Mecanismul pentru interconectarea Europei;  Fondul pentru inovare;  Finanțarea națională și europeană în sprijinul obiectivelor REPowerEU; Măsuri fiscale naționale; Investiții private;  Banca Europeană de Investiții.

În conformitate cu propunerea de amendare a Regulamentului 241/2021 pentru reglementarea modului de realizare a noului capitol REPowerEU, pentru implementarea acestui nou capitol, România are alocată suma de aproximativ 1,4 miliarde EUR din componenta de finanțare nerambursabilă, respectiv aproximativ 1,4 miliarde EUR din componenta de grant, printre beneficiari regăsindu-se și ITI Valea Jiului.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media