Reforma sistemului românesc de cercetare, prioritate pentru România

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, a participat marți, 6 iunie, la o întâlnire de lucru cu mai mulți reprezentanți ai Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), pe tema reformelor din domeniu ce urmează să fie asumate de România, conform recomandărilor Comisiei Europene.

Întâlnirea a avut loc la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea, unul dintre modele românești de excelență în domeniu. În 24 mai, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a pus în dezbatere publică Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV (PN IV) – principalul instrument de implementare a Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027, prin care se asigură transparent și predictibil finanțarea sistemului național CDI pentru modernizarea, consolidarea excelenței și creșterea relevanței cercetării pentru economia românească. „Cercetarea românească include exemple de excelență, cu rezultate la nivel internațional, așa cum este institutul pe care l-am vizitat astăzi. Este nevoie de o finanțare solidă, predictibilă, care să asigure păstrarea și promovarea cercetătorilor români de valoare în cadrul acestor institute din țară. Totodată, îmi doresc să vedem în anii următori un transfer accelerat al rezultatelor cercetării în economia reală, ceea ce va însemna șansa României de a se dezvolta și de a deveni mai competitivă pe termen mediu și lung. Suntem pregătiți să sprijinim institutele de cercetare care fac performanță, inclusiv prin facilitarea parteneriatelor cu mediul privat românesc. Vizăm organizarea unui forum în următoarele luni, în premieră, prin care să punem la masă cercetători din institutele naționale, pe de-o parte, și antreprenori cu potențial, pe de altă parte”, a ținut să declare ministrul de resort.

 Prin dezvoltarea programelor de mentorat ”Orizont Europa” se urmărește sprijinirea financiară a cercetătorilor și a organizațiilor de cercetare-dezvoltare și inovare din România, care au depus propuneri de candidatură la Programul Orizont Europa și au trecut de etapa de eligibilitate, prin care se urmărește sporirea ratei de succes a cercetătorilor și organizațiilor de cercetare-dezvoltare și inovare, prin dezvoltarea programelor de mentorat, care ar permite sprijinirea și încurajarea acestora în cadrul Orizont Europa.

La 1 martie 1970, a luat fiinţă, prin hotărâre de guvern, Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară (CSEN) – investit cu sarcina elaborării unui Program Nuclear Românesc menit să asigure independenţa energetică a României. Tot atunci, se decide realizarea la Râmnicu-Vâlcea a unei uzine pilot de producere a apei grele (oxid de deuteriu – D2O) în România, ca parte integrantă a acestui program30. Întrucât anterior anului 1970, Marius Peculea, universitar şi cercetător, doctor în termodinamică din 1966, membru titular al Academiei Române din 1993, secretar al acesteia în perioada 1994 – 1999 (şi cetăţean al municipiului Râmnicu-Vâlcea din 2008), obţinuse în cadrul Institutului de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (ITIM) din Cluj-Napoca, rezultate promiţătoare în separarea apei grele, s-a decis ca România să producă energie electrică nucleară utilizând filiera HWR (Heavy Water Reactor)31, astfel că la Râmnicu-Vâlcea a luat fiinţă Uzina „G”, al cărei obiectiv era elaborarea tehnologiei româneşti pentru separarea şi producerea apei grele. La conducerea noii unităţi, a fost numit Marius Peculea, care în anul 1970 se va stabili cu domiciliul la Râmnicu-Vâlcea. În perioada care a urmat, distinsul om de ştiinţă îşi va dedica întreaga activitate studierii, experimentării, verificării, proiectării şi realizării uzinei pilot de apă grea, care va fi pusă în funcţiune în anul 197232. Cercetările demarate la Uzina „G” s-au finalizat cu brevetarea unei tehnologii pentru separarea şi producerea apei grele, tehnologie care s-a aplicat cu succes la construirea Uzinei de Apă Grea ROMAG de la Drobeta-Turnu Severin.
După atingerea acestui obiectiv, Uzina „G” şi-a modificat statutul, devenind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, sau Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) Râmnicu-Vâlcea, care face parte din categoria institutelor naţionale din România, subordonate Autoritaţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
În anul 2008, în cadrul institutului a luat fiinţă Centrul de Cercetări pentru Hidrogen şi Pile de Combustie. Primul pas în această direcţie a fost făcut în 2005, când ICSI a fost inclus în reţeaua europeană Hydrogen Coordination (HY-CO), în grupul de lucru coordonat de Portugalia. Totodată, ICSI reprezintă România în The Mirror Group of The European Hydrogen and Full Technology Platform. La 19 ianuarie 2006, datorită activităţii ICSI în domeniul hidrogenului şi pilelor de combustie, România a fost admisă în unanimitate ca partener în HY-CO ERA-NET. În ultimii ani, preocupările specialiştilor din cadrul ICSI Râmnicu-Vâlcea, sunt canalizate pe următoarele direcţii: separarea izotopilor, studii şi cercetări privind obţinerea şi stocarea hidrogenului şi producerea pilelor de combustie; criogenie,  separarea gazelor, valorificarea în producţie a cercetărilor proprii, protecţie mediului,  etc.
De-a lungul timpului, institutul a obţinut numeroase acreditări, certificări şi autorizări pentru competenţe în domeniul nuclear, pentru desfăşurarea de activităţi speciale şi, respectiv, pentru sistemul de management al calităţii în domeniul nuclear.
În cadrul institutului, îşi desfăşoară activitatea 7 laboratoare şi 2 ateliere specializate, dotate cu echipamente de ultimă generaţie. În anul 2008, în institut lucrau 31 de doctoranzi şi 14 doctori. Numeroşi specialişti din cadrul ICSI Râmnicu-Vâlcea au efectuat stagii de pregătire în străinătate sau au lucrat efectiv în afara ţării, în cadrul unor contracte internaţionale (Canada, SUA, Japonia, Brazilia, Portugalia). O statistică realizată pentru anii 2003-2007, indică pentru ICSI Râmnicu-Vâlcea următoarele realizări, care îl plasează pe un loc fruntaş nu numai în România, dar şi în lume35: 4 teze de doctorat, 170 lucrări publicate, dintre care 69 în străinătate; 19 brevete de invenţie, dintre care 1 – internaţional; 335 de comunicări prezentate la diferite manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate (mai mult de jumătate dintre ele); 40 de premii internaţionale, 12 contracte internaţionale finalizate sau aflate în curs de finalizare (2007); 38 de produse, tehnologii, standarde şi servicii dezvoltate; 813 modele, normative şi proceduri elaborate şi omologate. Dintre cercetătorii care s-au format aici, sub atenta îndrumare a academicianului Marius Peculea, şi care ulterior au confirmat printr-o rodnică activitate ştiinţifică, îi menţionăm pe Ioan Ştefănescu (prof. univ., directorul ICSI), Vasile Stanciu (director ştiinţific), Gheorghe Ioniţă (preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive în perioada 2005-2009), Dumitru Şteflea, Elena David, Gheorghe Tiţescu, Mihai Culcer, Mariana Iliescu, Cornelia Croitoru, Floarea Pop şi Ioan Revelescu. Preocupările de viitor ale cercetătorilor de la acest prestigios institut de cercetare-dezvoltare, privesc dezvoltarea procesului de detritiere a apei grele, îmbunătăţirea tehnologiilor criogenice existente, fizica vidului, tehnologiile de separare şi purificare a gazelor şi managementul deşeurilor radioactive. În ziua de 9 mai 2008, în cadrul ICSI Râmnicu-Vâlcea, a fost inaugurat primul Centru de Cercetare pentru Energii Neconvenţionale (hidrogen şi pile de combustie) din zona de est a Europei, centru care poate plasa România printre ţările cu un mare potenţial de dezvoltare în privinţa folosirii şi chiar a exportului de tehnologii energetice bazate pe surse regenerabile. Finanţată în întregime de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, investiţia, în valoare de 10 milioane lei, unitatea şi-a propus dezvoltarea unor sisteme care să producă hidrogen din surse regenerabile, cum sunt biomasa, energia solară, eoliană sau hidrocarburi.
Acest gen de energie, care în prezent este fabricată mai ales în Statele Unite, poate fi folosită mai ales pentru funcţionarea unor maşini electrice sau pentru avioane.
În anul 2020 institutul a aniversat 50 de ani de excelență.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share