”România a făcut multe pentru a proteja Europa”

Reacțiile europarlamentarilor dar și oamenilor politici din România după prezentarea raportului

Discursul privind Starea Uniunii (SOTEU) al Președintelui Comisiei Europene în plenul Parlamentului European este un moment tradițional în dinamica instituțională de la nivel UE, care se derulează, ca regulă, la începutul lunii septembrie, odată cu reluarea activității plenare a Parlamentului European. Pe baza ideilor din SOTEU, Comisia Europeană transmite ulterior în atenția Parlamentului European și Consiliului UE scrisoarea de intenție care reflectă prioritățile legislative și non-legislative ale Comisiei Europene pentru anul următor.

Cu nouă luni înainte de următoarele alegeri pentru Parlamentul European ce vor avea loc între 6 și 9 iunie 2024, președinta Ursula von der Leyen a prezentat prioritățile Comisiei până la sfârșitul mandatului său.

”România a făcut multe pentru a proteja Europa. Respectăm toate criteriile Schengen. Salut sprijinul exprimat de Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, după întâlnirea noastră de la Bruxelles, pentru aderarea (n.r. României) la Schengen fără alte întârzieri”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

”Salut recunoașterea de către dumneavoastră a faptului că România și Bulgaria fac parte din Schengen. Să spunem că astăzi este ziua potrivită pentru asumarea unui angajament: România și Bulgaria, în Schengen până la sfârșitul acestui mandat”, a afirmat europarlamentarul Rovana Plumb, în intervenția sa.

”Excelențele voastre,

Ne-ati mintit! Ne-ati mintit în mod repetat. Ne umiliti si pacaliti constant desi suntem cetateni europeni model, responsabili si deschisi, toleranti si extrem de muncitori. Am facut eforturi uriase si am deschis larg usile pentru 6 milioane de cetateni ukrainieni ce fugeau din fata agresiunii inacceptabile si incalificabile a lui Putin.

Ne punem la grea incercare fermierii nostri ramasi cu mii de tone de cereale in hambare sau pe camp pentru a primi cerealele ukrainiene ce trebuie sa ajunga in Nordul Africii si Europa Occidentala, insa care raman in cantitati uriase si pe teritoriul Romaniei. Ne-am securizat granitele si tocmai azi dimineata romanii de la granita sudica cu Ukraina au primit mesaje de informare si avertizare cu privire la protejarea de bucatile de drone ce cad de pe celalalt mal atacat in rafale de rusi.

Nu sunteti capabili sa puneti presiune si sa il opriti pe cancelarul Nehammer al Austriei de a umili si sfida o tara cu 25 de milioane de cetateni europeni.

Nehammer sfideaza si umilește NU doar România și pe români, el isi bate joc de eurosistem, de voi toți, de la Consiliu pana la tine, in mod special, Draga Ursula. Tu, Roberta, Charles Michel ne faceti promisiuni peste promisiuni iar noi privim cum Romania, exemplu al tolerantei etnice si religioase, al parteneriatului corect si asumat pentru fortele militare NATO este bantuita de stafia extremismului, anti-europenismului si intolerantei, ba mai nou, e drept ca inca izolat, chiar si al unui inceput de pan rusism si pan asianism. Partide marginale au devenit periculoase din cauza refuzului Austriei de a ne accepta in Schengen si al Vostru de a fi incapabili de a-l convinge pe cancelarul austriac Nehammer ca greseste grav fata de Europa Comuna si fata de solidaritatea Constructiei Europene. Vorbim in termeni elogiosi de viitorul Europei, dar toleram ca un fost ministru de Externe al Austriei, ce dansa la nunta cu dictatorul Putin, sĂ anunte ca s-a mutat in orasul dicatorului, la Sankt Petersburg.

Aud cuvinte ca solidaritate, unitate și alte glume. Care solidaritate? Ce au cerut românii care sunt umiliți pe coridoare marginale țn aeroporturi?

Ce unitate și egalitate de șanse când românii stau la cozi kilometrice la granițe?

Am fost primii care am adoptat buget de 2% pentru aparare, iar acum mergem pe 2,5%. In timp ce noi securizam frontiera, altii se dezvolta! Romanii au aparat Europa in ultimii 500 de ani. Am livrat petrol, gaze, lemn, uraniu, apa, dar mai ales inteligenta! Iar pentru a ne apara tara, a trebuit sa negociem permanent. Ne-ați hranit cu iluzii, dar am rămas și rămânem europeni. Asta în timp ce Austria vânează contracte, iar România așteaptă respectul cuvenit. ATÂT! RESPECT și ȘANSE EGALE” a transmis și europarlamentarul Rareș Bogdan.

“Din păcate, discursul dumneavoastră nu a ajuns la inima românilor din cauza ipocriziei instituționale. Nu puteți lăuda România de bună practică la frontiere și, în același timp, să nu folosiți instrumentele pe care le aveți ca gardian al tratatelor, pentru ca România să fie în spațiul Schengen. Dubla măsură și lipsa de respect practicată, de 16 ani, de UE, față de România, a dus la scăderea încrederii în UE. Românii doresc fapte, nu declarații. De 16 ani, fermierii, transportatorii, românii așteaptă tratament egal în UE și nu vor să fie tratați ca niște cetățeni de mâna a doua. Ați creat pagube economice României și ați contribuit la sărăcirea românilor!”, a punctat și Maria Grapini.

În context, eurodeputatul umanist i-a spus, tranșant, Ursulei von der Leyen că dacă dorește să se convingă de realitatea acestor afirmații, să vină în România și să încerce să își facă, anul viitor, campanie electorală și, astfel, va vedea reacția românilor.

“Închei, cerând imperativ ca, până la sfârșitul anului 2023, România să fie acolo unde are dreptul, și anume, în Spațiul Schengen! Altfel, veți contribui la distrugerea proiectului european!”, a conchis revoltată, în interpelarea sa, Maria Grapini.

”În discursul său susținut cu aproximativ 300 de zile înainte de alegerile europarlamentare, Președinta Comisiei Europene s-a referit la cele mai importante subiecte de interes pentru cetățenii Uniunii noastre cum ar fi: Pactul Verde European, economia, afacerile sociale, competitivitatea, aspectele globale, securitate și migrație. Salut declarația fermă a președintei Comisiei Europene referitoare la faptul că România și Bulgaria trebuie să facă parte din spațiul Schengen! De asemenea, România și Bulgaria au fost date drept exemplu de bune practici în materie de azil și returnare, acesta fiind încă un motiv în plus pentru care locul românilor și bulgarilor este în Schengen.

Referindu-se la economie și competitivitate, Președinta Comisiei Europene a subliniat necesitatea asigurării unei tranziții echitabile pentru fermieri, familii și întreprinderi. Au fost evidențiate trei provocări importante cărora va trebui să le facă față industria europeană în anul ce urmează: deficitul de forță de muncă și de personal calificat, inflația și facilitarea activității economice a întreprinderilor noastre. Pentru a afla care sunt provocările și soluțiile propuse de IMM-urile europe, înainte de sfârșitul anului va fi numit un reprezentant al UE pentru IMM-uri care va rămâne în contact direct cu mediul de afaceri. Mai mult decât atât, luna viitoare vor fi prezentate primele propuneri legislative care vizează reducerea obligațiilor de raportare la nivel european cu 25%, iar scopul Comisiei este să lucreze și cu statele membre pentru ca acestea să reducă raportările cu aceleași puncte procentuale.

Un alt aspect crucial dezbătut astăzi este competivitatea IMM-urilor, acestea fiind motorul economiei europene. UE are standarde ridicate în ceea ce privește drepturile angajatorului, iar acest lucru se observă în rata de ocupare a forței de muncă de aproape 100% prin relansarea motorului economic prin programul NextGenerationEU și salvarea a 40 de milioane de locuri de muncă prin programul SURE ( sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj). Totodată, Europa se confruntă cu un deficit de forță de muncă și personal calificat, iar 74% din IMM-uri confirmă acest lucru. Acum, obiectivul principal al UE este să asigure un acces mai bun la piața de muncă a persoanelor calificate. Referitor la Pactul Verde European, Presedinta von der Leyen a menționat că acesta reprezintă piatra unghiulară a economiei europene și care are un nivel de ambiție fără precedent. În prezent, Uniunea Europeană atrage mai multe investiții în hidrogenul din surse regenerabile decât SUA și China luate împreună.

Începând cu această lună, vor fi organizate o serie de dialoguri cu sectoarele industriale pe tema tranziției către o energie curată.

În ceea ce ține de Aspectele globale, migrație și securitate, Europa a lansat strategia Global Gateway, astfel coridorul economic India – Orientul Mijlociu -Europa va prevedea o conexiune feroviară, va fi construit un cablu de date de mare viteză și sunt prevăzute, de asemenea, un cablu de energie electrică și o conductă de hidrogen curat care vor promova comerțul cu energie curată între Asia, Orientul Mijlociu și Europa.

Președinta executivului a mai adăugat că a venit momentul ne gândim cum ne pregătim pentru o Uniune completă, formată din mai mult de 30 de state. Următoarea extindere trebuie să fie și un catalizator al progresului, iar “echipa Europa” poate funcționa foarte bine și într-o componență mai mare. Uniunea Europeană lucrează la o serie de revizuiri privitoare la politica premergătoare extinderii în vederea facilitării aderării statelor candidate, precum Moldova, Ucraina și Georgia. Principalele domenii care vor fi revizuite sunt finanțarea, angajamentele în materie de securitate și modul de funcționare al instituțiilor europene. Principiul care trebuie să stea la baza fiecărei aderări este cel al meritocrației și înfăptuirii de reforme, iar progresele făcute de Republica Moldova și Ucraina sunt de salutat. Este important că fiecare proces de extindere a făcut Uniunea mai rezilientă și a adus prosperitate„ a transmis și europarlamentarul Corina Crețu.

”Aderarea României la spațiul Schengen trebuie să fie o prioritate europeană.

Zilele trecute am solicitat insistent ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină cu un mesaj de sprijin pentru România în discursul său privind Starea Uniunii. Iată că s-a întâmplat, dar, din nefericire, nu am auzit o dată certă și nici pârghiile pe care Comisia Europeană le va utiliza pentru a convinge guvernul de dreapta din Austria. România trebuie să intre în spațiul Schengen de îndată, folosind orice instrument legal european disponibil.

Pe 20 septembrie, voi prezenta raportul meu din Parlamentul European prin care ne propunem să creăm baza legală pentru a invalida veto-urile nejustificate, cum a fost cel exprimat de Austria” a spus și europarlamentarul Victor Negrescu.

”Am transmis astăzi ferm Consiliului Uniunii Europene că Parlamentul European nu va accepta tăierile propuse la Bugetul UE pentru 2024.

În plus, vom propune creșteri pentru anumite priorități care au nevoie de mai multă finanțare: pentru tinerii fermieri, pentru cercetători, pentru bursele de studiu „Erasmus+”, pentru creșterea securității în interiorul Uniunii Europene și sprijinirea țărilor din Vecinătatea estică. Consiliul Uniunii Europene a prezentat astăzi, în plenul Parlamentului European, poziția sa cu privire la proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2024. În această poziție, a propus tăieri la mai multe linii bugetare.

Ca negociator-șef din partea Parlamentului pentru Bugetul UE de anul viitor, am spus în discursul din plen că Parlamentul va respinge aceste tăieri. Uniunea Europeană are nevoie de creșteri bugetare, nu de tăieri, pentru a gestiona noile provocări cu care ne confruntăm.

De aceea, obiectivul nostru este să adoptăm un buget al Uniunii Europene pentru anul viitor care să cuprindă suficiente fonduri atât pentru prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum coeziunea și agricultura, cât și pentru noile priorități, precum digitalizarea, tranziția spre o economie verde și gestionarea consecințelor războiului din Ucraina.

Propunerea de buget, în forma transmisă de Comisie, cuprinde suficiente resurse pentru vechile priorități, dar are insuficiente alocări pentru noile priorități. Cauza acestui fapt o reprezintă Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027 care, în forma actualp, nu permite spații de manevră pentru creșterea bugetelor anuale pentru noile priorități.

Tocmai de aceea, este necesară modificarea acestui cadru financiar până la finalul anului, tocmai pentru a permite alocări adecvate pe noile priorități în Bugetul UE 2024.

Noi, Parlamentul European, vom adopta luna viitoare poziția noastră privind Bugetul UE 2024 luând în calcul o revizuire a CFM și propunând mai multe creșteri pe domeniile unde este cea mai mare nevoie de finanțare suplimentară: pentru fermieri, pentru cercetători, pentru bursele de studiu „Erasmus+”, pentru creșterea securității și sprijinirea Vecinătății estice și sudice, mai ales a Ucrainei și Republicii Moldova.

Urmează apoi negocierile cu Consiliul și Comisia Europeană. Ne dorim o adoptare cât mai rapidă a Bugetului UE de anul viitor, dar care să răspundă cu adevărat nevoilor oamenilor, întreprinderilor și regiunilor din Europa” a conchis și europarlamentarul hunedorean, Sigfried Mureșan.

”Nu văd cum Uniunea Europeană poate avansa pe alte priorități, până cînd România și Bulgaria nu intră în Schengen. Asta am zis în cadrul dezbaterii despre starea Uniunii Europene în fața președintei Comisiei și reprezentantei Consiliului” a transmis și Dacian Cioloș.

”Comisia Europeană a devenit în sfârșit mai pragmatică și mai atentă la așteptările cetățenilor UE.

În sfârșit, a cerut ferm ca România și Bulgaria să fie acceptate în spațiul Schengen fără întârziere. Tonul clar și ferm poate da rezultate, dar noi, românii, avem nevoie de fapte, nu doar de mesaje pozitive.

De asemenea, angajamentul de a susține Republica Moldova să se integreze cât mai curând în UE devine o realitate în fiecare zi.

De la agricultură la dezvoltare tehnologică, de la riscurile la care ne expune Inteligența Artificială la independența energetică, de la nevoia de a susține IMM-urile din Europa la tranziția către energia curată. Toate aceste subiecte au nevoie de atenția noastră sporită. Sunt obiective care nu mai pot fi schimbate, dar pot fi îmbunătățite! În mai puțin de 300 de zile vom avea alegeri europarlamentare la care vor participa pentru prima dată tinerii născuți în 2006.

Răspunsul cel mai bun la chemarea istoriei pentru generația tânără rămâne proiectul european și pentru el trebuie să luptăm” a transmis și Eugen Tomac.