Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

România înregistrează o creștere rapidă, dar vulnerabilitățile economice se acumulează

Comisia Europeană a publicat în urmă cu două zile un nou RAPORT DE ȚARĂ pentru România, relevând situația alarmantă din finanțele țării și premizele economiei…

Cu toate că prețul energiei a fost factorul principal care a generat inflația-record înregistrată de țara noastră anul trecut, recomandarea este de eliminare a subvențiilor acordate până la finalul acestui an. Acest lucru ar elibera din povara suportată de bugetul de stat, iar în contrapondere , cred că statul trebuie să aplice măsurile necesare pentru reducerea numărului de speculanți în domeniu, prin introducerea unor impozite mari pentru companiile aflate pe lanțul de distribuție a energiei.

RO_SWD_2023_623_en

”Disparitățile regional rămân ridicate, determinate în principal de decalaje în materie de productivitatea muncii între regiuni – este o altă concluzie a Comisiei care ne arată lipsa de soluții pe termen lung care să reducă decalajele dintre regiunile României. Din păcate, de aflăm în continuare într-un scenariu incert cu privire la aplicarea unei strategii clare pentru sprijinirea zonelor subdezvoltate să recupereze.

Același raport mai arată probleme atât în privința procesului de tranziție spre energia verde, cât și al situației din sistemul de învățământ, expunând slaba calitate a educației și accesul inegal, grupurile vulnerabile confruntându-se cu provocări majore în privința depășirii condiției în care se găsesc. În final, poate cea mai bună veste, care coincide cu viziunea nostră asupra unui sistem de salarizare mai echitabil, este recomandarea Comisiei Europene pentru introducerea impozitului progresiv având în vedere gravele inegalități sociale și economice pe care Pandemia și, mai nou, Războiul din Ucraina le accentuează în fiecare zi.

Concluzionând, acest Raport confirmă ceea ce am prevăzut în ultimile luni, anume stagnarea României în cele mai multe chestiuni care țin de îmbunătățirea capacității administrative, modernizarea instituțiilor, debirocratizare, aspecte care împiedică în continuare asigurarea serviciilor publice de calitate și descurajează investițiile. Iar nevoia pentru mai multe investiţii persistă şi se manifestă acut, mai ales în educaţie, sănătate sau incluziune socială, dar și în infrastructura de transport, energie şi mediu. Toate studiile realizate de experți, arată că investiţiile în aceste domenii ar contribui semnificativ la creşterea economică solidă şi pe termen lung a României. Îmi exprim speranța ca Guvernul României, condus începând de luna viitoare de un social-democrat, să găsească resursele necesare pentru aplicarea cât mai rapidă a acestor măsuri și creșterea nivelului de trai pentru toți românii. Pentru că, în final, dincolo de cifre sunt oamenii care trăiesc zi de zi și care își pun speranțele într-o viață mai bună, acasă, în România!” a transmis europarlamentarul Corina Crețu.

Comisia Europeană a publicat și Recomandarea privind 2023 Programul Național de Reformă al României și Programul de Convergență 2023. Printre recomandările prezentate în raport, au fost evidențiate mai multe domenii-cheie asupra cărora România trebuie să se concentreze și să acționeze, iar acestea sunt: continuarea politicilor fiscale aliniate la recomandarea anterioară a Consiliului din 18 iunie 2021, care vizează soluționarea problemei deficitului public excesiv din România până în 2024, fiind încurajată adoptarea unei strategii fiscale pe termen mediu care să asigure o consolidare graduală și sustenabilă. În același timp, se recomandă reducerea treptată a măsurilor de sprijin pentru energie în vigoare până la sfârșitul anului 2023 și utilizarea economiilor rezultate pentru a diminua deficitul public; importanța unei guvernanțe eficiente și a consolidării capacității administrative; eficiența energetică și asupra imperativității eforturilor politice de a încuraja dobândirea competențelor necesare pentru tranziția ecologică.

Se împlinesc doi ani de când s-a votat în Parlamentul European pentru DUBLAREA BUGETULUI acestui proiectlui ERASMUS de care vor beneficia pe viitor cu preponderență persoanele din medii dezavantajate și din mediul rural, tocmai pentru a da o șansă în plus celor care trăiesc în condiții precare și care au de dus o luptă în plus pentru a reuși să își construiască o viață mai bună.

Până astăzi, programul Erasmus+ numără peste 10 milioane de persoane (studenți, elevi, cadre didactice, staff administrativ etc.) care au beneficiat de experiențe profesionale și de învățare care au adus plus-valoare certă activității lor.
Bugetul de peste 26 Miliarde EURO de care beneficiază actualul program Erasmus+ (pentru perioada 2021-2027) va permite implementarea unor inițiative precum rețelele de Universități Europene și Centre de experiență profesională. Acesta va include și schimburi individuale și de clasă pentru elevii din școli (deci nu doar universități), precum și oportunități de mobilitate pentru cursanți adulți – în logica învățării continue. Acest lucru va permite și o cooperare mult mai strânsă între instituțiile de educație și formare profesională din România și cele din alte țări europene.
Toate acestea sunt schimbări binevenite mai ales în contextul unei Europe post-pandemice și cu un război la granițe. De aceea avem nevoie de noi deprinderi, de competențe digitale și ecologice, precum și de capacitatea de integrare pe o piață a muncii marcată de schimbări profunde. Mobilitatea pe care o asigură programul Erasmus+ este esențială în acest sens și va contribui la îmbunătățirea vieții nu doar a celor care participă la program, ci a tuturor cetățenilor.