Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

75 de ani de teatru la Petroșani

În 14 ianuarie, de la ora 18, în Sala Mare a Teatrului I.D. Sîrbu din Petroșani se joacă în premieră națională spectacolul „Minunea” de György Schwajda, în regia lui László Molnár (Ungaria). Este o comedie neagră, plină de umor, absurd și tâlc, despre rigiditatea unui sistem social înecat de birocrație și despre „șmecheriile” pe care omul simplu trebuie să le facă pentru a depăși blocajele administrative. O poveste de familie la care se râde în hohote, dar care emoționează la fel de mult prin oglindirea în ea a fiecăruia dintre noi.

Din distribuția spectacolului fac parte Daniel Cergă, Irina Bodea-Radu, Oana Liciu-Gogu, Gheorghe Stoica, Andrei Șchiopu, Mihai Sima, Mihai Alexandru, Robert Vladu, Izabela Badovics, Patricia Buraga, Dorin Ceagoreanu. Traducere de István Andrészek. Scenografia: Cristian Marin.

Biletele se pot cumpăra de la casieria teatrului, dar și online, pe platforma iabilet.ro!

ZIUA CULTURII NAȚIONALE va fi sărbătorită la Teatrul Dramatic din Petroșani printr-o discuție despre patronul său spiritual, Ion D. Sîrbu. Invitatul special este profesorul Toma Velici, cercetător și editor al operei lui Ion D. Sîrbu, care va fi provocat la dialog de Claudiu Groza. Evenimentul are loc în 15 ianuarie, de la ora 18, în sala Artelier. Organizatorii anunță că intrarea este liberă!

Discuția vizează dezvăluirea unor lucruri mai puțin cunoscute din viața și creația celebrului scriitor născut la Petrila, unele amuzante, altele traumatice. Ion D. Sîrbu a avut o viață după care s-ar putea face un film sau scrie un roman, iar organizatorii intenționează să ofere publicului o parte a acestui destin neobișnuit.

”Noi suntem generația care a fost obligată să treacă peste sârma ghimpată, peste terenul minat, prin țara nimănui, care au fost primele două decenii de după <eliberare>: am trecut, foarte mulți dintre noi au căzut, unii au rămas infirmi pentru toată viața…Dar, cu trupurile și biografiile noastre tragice și anonime, noi am deschis o breșă de lumină și libertate spre viitor, prin care voi, acum, treceți ca pe un trotuar asfaltat.Prin experiența și jertfa noastră ce continuă și azi, voi știți acum, măcar din auzite, unde sunt minele, ce este o sârmă ghimpată, cum se pot ele evita. Am îmblânzit, cât s-a putut, paznicii, cu enormă risipă de suferință și umiliri, i-am convins să-și ascundă cravașa și să-și folosească zâmbetul în locul pistolului.Regretăm că nu am apucat să vă învățăm cum să scăpați de frică și de cretina șmecherie de bazar și iarmaroc. Nu mai avem timp să vă explicăm nici ce e Europa, ca morală, conștiință și valoare; voi călătoriți, noi ne grăbim fiecare spre baraca veșniciei sale…” spunea marele dramaturg, filolog și jurnalist.

Și parcă sunt de actualitate acum, vorbele acestuia:

”Ca un biet şi brav român soldat, ce am fost în vechea armată română, văzând numai în ultima lună zece filme sovietice despre victoria lor, alte zece ale aliaţilor despre victoria lor, m-a cuprins deodată o nesfârşita milă după caii şi ţăranii ce au murit stupid şi total inutil în acest al doilea război mondial; Noi am dat peste 800.000 de morţi în Răsărit, alţi 300.000 în Apus; faţă de numărul locuitorilor ţării mele de atunci, avem un procent uriaş, de zece ori mai mare ca al Angliei/SUA. Despre lupta noastră doar noi vorbim, între noi, în şoaptă; deşi, eu ca bătrân sergent, ţină-ţi aminti ca astăzi, la aceasta teribilă aniversare a înfrângerii a uneia din marile puteri fasciste, noi, aşa cum ne vezi, şi ne ştii, că suntem singurul popor din Europa care, fără să fim deloc fascişti (vorbesc de armata română, în toată divizia mea – 18 infanterie Sibiu – erau doi foşti legionari din Răşinari), am luptat împotriva bolşevismului (de care ştiam şi nu ştiam mai nimic), şi fără sa fim deloc comunişti, am luptat şi împotriva hidrei fasciste. Cehii cât au luptat? Dar polonezii? Dar francezii? Dar bulgarii?”