8,2 milioane de ucraineni au căutat refugiu pe teritoriul UE, dintre care, mai bine de jumătate au tranzitat România

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru copil- FONPC a co-organizat împreună cu europarlamentarul Victor Negrescu un eveniment de dezbatere la Parlamentul European, cu tema:  „Solidaritate cu Ucraina- Măsuri bugetare și legislative de sprijinire a acțiunilor societății civile pentru integrarea refugiaților ucraineni în sistemele naționale de protecție și sociale ale statelor membre UE”.

Dezbaterea a avut în centru experiența României ca studiu de caz și a urmărit adresarea principalelor preocupări ale societății civile din statele membre cu privire la operaționalizarea fondurilor eligibile pentru intervențiile umanitare destinate persoanelor strămutate din Ucraina. Peste 50 de persoane, reunind reprezentanți ai Comisiei Europene, factori de decizie în politici publice europene, reprezentanți ai Guvernului României, cât și membrii ai societății civile, au discutat despre rețelele de sprijin implicate în intervenția de ajutorare a comunității de refugiați ucraineni din statele membre UE.  Europarlamentarului Victor Negrescu  a afirmat faptul ”că experiența ONG-urilor românești în domeniul protejării și sprijinirii copiilor din Ucraina trebuie recunoscută la nivel european și acestea trebuie să beneficieze de susținerea instituțiilor europene. Am profitat de ocazie pentru a reitera trei realizări cheie ale activității noastre din Parlamentul European: am fost inițiatorul apelului semnat de aproape 100 de europarlamentari prin care am solicitat să se aplice imediat Mecanismul de Protecție Civilă și cadrul de protecție temporară pentru a putea să oferim acces la educație și servicii sociale refugiaților ucraineni, în special copiilor; împreună cu colegii mei de la PES activists România, am distribuit mii de truse de solidaritate pentru copiii veniți din Ucraina și am obținut resurse suplimentare în bugetul Erasmus pentru copii, profesori și cercetători; totodată, am fost autorul solicitării adresate președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care am solicitat modificarea reglementărilor privind fondurile europene în România și la nivelul UE, pentru a le permite acum să fie folosite pentru programe dedicate refugiaților. Le mulțumesc partenerilor noștri pentru suportul oferit în organizarea evenimentului și îi asigur de tot sprijinul meu în promovarea punctelor lor de vedere în acțiunile noastre din Parlamentul European. Sunt convins că această dezbatere ne va permite să construim baza pentru etapele următoare astfel încât,  expertiza pe care ONG-urile din România o au pe această temă să devină un model de bune practici pentru întreaga Uniune Europeană”, a declarat europarlamentarul social democrat român, Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European.

Europarlamentarul Juan Fernando López Aguilar,  președintele  Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, a vorbit despre rolul major pe care îl are Directiva privind protecția temporară, ce  este o lege originară din UE și care ”a făcut ca modelul european să nu se prăbușească așa cum se temea, ci să fie în stare să sprijine milioane de refugiați din Ucraina”.

Monique Pariat, director general al DG pentru Migrație și Afaceri Interne, DG HOME, Comisia Europeană, a subliniat importanța solidarității populației UE, inclusiv a societății civile, citând Eurobarometrul care arată ”că 73% dintre europeni susțin continuarea sprijinului acordat refugiaților ucraineni…. faptul că toate statele membre au susținut activarea Directivei Protecției Temporare, cu un consens fără precedent, care demonstrează încă o dată solidaritatea UE cu Ucraina. Discursul dumneaei a subliniat că educația și integrarea pe piața muncii rămân o prioritate majoră.

„În ultimul an, prin parteneriatul CARE/SERA/FONPC intervenția colectivă a oferit asistență umanitară pentru peste 80.000 de beneficiari din România, 3.500 în Republica Moldova și 66.000 în Ucraina (prin transporturi umanitare transfrontaliere). Localizarea, utilizarea competențelor organizațiilor neguvernamentale din micile comunități, folosirea experienței acestora dezvoltată în ani de lucru în domeniul drepturilor copilului sunt cheia succesului care aparține mediului asociativ care a lucrat împreună. În ciuda contribuțiilor semnificative ale societății civile, fondurile instituționale, inclusiv cele din partea Comisiei Europene, rămân foarte birocratice și dificil de accesat pentru ONG-uri”, a transmis  și  Bogdan Simion, Președinte FONPC.

Toți cei care au contribuit la dezbatere au recunoscut rolul important pe care societatea civilă și l-a asumat în sprijinirea răspunsului la problema refugiaților în România. În cadrul evenimentului, Daniela Boșca, director FONPC, a făcut referire la șapte recomandări esențiale pentru îmbunătățirea suportului persoanelor refugiate din Ucraina:

1. Fondurile UE pentru răspunsul din Ucraina ar trebui să fie ușor accesibile și mai puțin birocratice pentru ca ONG-urile să poată avea acces și să continue să răspundă nevoilor refugiaților.

2. Un mecanism de finanțare dedicat exclusiv crizei din Ucraina, care să poată fi accesat într-un mod mai flexibil și mai rapid decât finanțarea obișnuită a UE, atât pentru nevoile de urgență, cât și pentru nevoile de integrare ale refugiaților.

3. Finanțarea dedicată răspunsului la criza refugiaților din Ucraina ar trebui să implice suplimentarea bugetelor UE pentru acțiuni sociale în statele membre, nu o simplă realocare de resurse de la alte segmente sociale.

4. Un procent minim de finanțare dedicat societății civile în alocările de 30 % pentru intervenții locale ar trebui să fie stipulat de către autoritățile de gestionare ale UE ca o condiție prealabilă pentru orice aprobare de buget.

5. Serviciile cheie pentru refugiații ucraineni care necesită o finanțare complementară din partea UE, pe lângă serviciile sociale naționale furnizate de guvernele statelor membre, includ: integrarea în sistemul educațional și pe piața muncii, îmbunătățirea accesului la asistență medicală și sustenabilitatea programelor de hrană și adăpost.

6. Mai multă transparență și programe operaționale și orientări mai clare privind alocările de fonduri pentru criza din Ucraina.

7. Consolidarea consultării cu societatea civilă cu privire la programele operaționale & orientările de aplicare și alocările bugetare ale UE.

Războiul din Ucraina a generat un val fără precedent de refugiați pentru Uniunea Europeană, și mai ales pentru țările vecine. 8,2 milioane de ucraineni au căutat refugiu pe teritoriul UE, dintre care, mai bine de jumătate au tranzitat România.

Numărul mare de femei, copii și tineri care au trecut granița din Ucraina și au rămas în România a determinat autoritățile publice, dar mai ales ONG-urile să găsească soluții pentru o mai bună integrarea socială și educațională a lor. Reprezentanta Asociației Elevilor din Constanța, Ariana Duduna, a punctat în cadrul dezbaterii importanța hub-urilor educaționale care asigură continuitatea învățării, un schimb cultural benefic de ambele părți și incluziunea elevilor ucraineni în societatea românească. Astfel, pe lângă serviciile de cazare și masă, au fost dezvoltate o serie de servicii care să îi ajute să învețe limba română pentru a avea acces la educație, să le faciliteze accesul la servicii de sănătate dar și care să îi ajute să gestioneze trauma provocată de război și de părăsirea vieții așa cum o cunoscuseră până atunci. ONG-urile care oferă servicii copiilor au fost printre cele mai active în această criză a refugiaților. Potrivit unui studiu derulat de FONPC cu privire la nevoile pe care le au ucrainenii stabiliți în România, 89,8% dintre persoane au copii și 39,2% își doresc să se angajeze în țara noastră.  73,4% dintre cei intervievați au menționat că își doresc să învețe limba română, pentru o mai bună integrare și 80,4% spun că au nevoie de sprijin financiar în vederea asigurării locuinței și hranei zilnice.

Solidaritate cu Ucraina- contribuții:

La întâlnire au participat și ambasadorul permanent al României la UE, E.S. Iulia Matei și Janina Sitaru, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Simion Președintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil și Alexander Morel, Co-Director General – CARE France. Alături de ei, secretarii de stat din partea Guvernului României: Tiberiu Marius Brădățan – Ministerul Sănătății, Bogdan Simcea – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene,  Paul Marcel Miclău – secretar general ANOFM, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție – Nicolae-Gabriel Gorunescu și Mălina Gonț din partea Ministerului Finanțelor.  Reprezentanții ministerelor din România au punctat faptul că legislația națională a fost flexibilizată pentru a acorda acces cetățenilor ucraineni la toate serviciile sociale disponibile , cât și la piața muncii. Paul Marcel Miclău, secretar general ANOFM, a punctat faptul că „deși majoritatea serviciilor au fost asigurate până acum din finanțarea Guvernului,  pentru viitor România are în vedere utilizarea fondurilor UE, mai ales în contextul noilor prevederi ale HG 368/2023 pentru stabilirea cuantumului, condițiilor și a mecanismului de acordare a sumelor forfetare”. Ghidurile solicitantului se elaborează în trimestrul III al anului 2023 și trimestrul I al anului 2024, cetățenii ucraineni fiind eligibili în aceleași condiții ca și cetățenii români.  Au fost de asemenea prezenți vorbitori din partea societății civile românești:  FONPC, SERA, Terres des Hommes România, World Vision România și Asociația Elevilor din Constanța, cărora li s-au alăturat partenerii internaționali ai societății civile ECRE, PICUM și Eurochild. Evenimentul a fost moderat de Directorul FONPC, Daniela Boșca.

Dezbaterea a fost organizată ca parte din proiectul Help to Help Ukraine, un program rețea de suport, susținut prin finanțarea venită din partea confederației globale CAREinternational  și coordonarea locală a Fundației SERA România, cu sprijinul CARE France și FONPC.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media