Drogurile – fenomen de amploare scăpat de sub controlul statului român!

În ultimii ani ai existenței noastre, traficul, consumul și fabricarea drogurilor a devenit o problemă care transcede dincolo de limitele înguste ale gândirii individuale și colective. În plan criminalistic, infracțiunile în care sunt implicate stupefiantele sunt pe zi ce trece tot mai numeroase, mai complexe și mai dificil de contracarat. Drogurile sunt substanțe create artificial de om,  atât prin extracție, cât și prin sinteză chimică, efectele lor fiind mult mai puternice decât ale plantelor de la care provin. Consecințele nefaste ale consumului unor astfel de substanțe ori produse – afecțiuni organice și psihice grave, depersonalizarea și degradarea omului – asociate frecvent cu săvârșirea unor infracțiuni grave: omoruri, tâlhării, violuri, ș.a.m.d.  fac din „beția albă”, unul din principalii factori de mortalitate. Dacă ar fi să sintetizăm efectele consumului de droguri asupra societății, situația s-ar prezenta astfel:  Scăderea alarmantă a randamentului în muncă al celor ce consumă droguri; Deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal; Folosirea sumelor de bani rezultate din trafic în scopuri criminale, inclusiv prin finanțarea activităților subversive și întreținerea așa-numitei  „economii  subterane”; Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare; Cheltuieli din ce în ce mai mari pentru întreținerea și dotarea forțelor abilitate să combată fenomenul; Compromiterea unor instituții ale statului, concretizată fie pe coruperea unor funcționari publici, fie în atragerea unor bănci în activitatea de  „spălare” a banilor proveniți din traficul ilicit;         Creșterea numărului de boli transmisibile grave, inclusiv S.I.D.A.; Numărul din ce în ce mai mare al sinuciderilor din cauza drogurilor. Stupefiantele au multiple efecte asupra întregului organism uman, unele dintre aceste efecte fiind nefaste.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a emis, în anul 2020, 3124 ordonanţe de evaluare (1394 la nivelul municipiului Bucureşti şi 1730 în restul ţării), constatându-se o creștere cu 13% față de anul 2019. Ordonanţele de evaluare au fost emise pentru 3358 persoane consumatoare de droguri (1514 la nivelul municipiului Bucureşti şi 1844 în restul ţării).

Deși în ultimii ani se înregistra o tendinţă în scădere a disponibilităţii noilor substanțe psihoactive pe piaţa ilicită a drogurilor, în anul 2020 a fost înregistrată o creștere semnificativă a cantităților vrac (grame) de noi substanțe psihoactive capturate (16,7kg în anul de referință, comparativ cu anul 2019 – 4,7kg). Activitățile de monitorizare și control stabilite în planul de măsuri au continuat și în anul 2020 pentru a preveni punerea pe piață și consumul de noi substanțe/produse psihoactive. Prin intermediul reţelei „Early Warning System‖ (Sistemul European de Avertizare Timpurie asupra Noilor Amestecuri şi Substanţe apărute pe piaţă – EWS), coordonat de către Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanii (OEDT), Agenţia Naţională Antidrog a monitorizat semnalările comunicate de statele membre. În anul 2020, au fost transmise la nivel european 47 de notificări şi 2 alerte pentru noi substanţe psihoactive și 3 solicităripriv ind evaluările de risc a substanțelor monitorizate. România a transmis în cadrul EWS rapoarte de notificare pentru 21 substanţe noi identificate pe teritoriul naţional.

Ministrul Familiei Gabriela Firea  afirmă, despre consumul de droguri în rândul tinerilor, chiar a adolescenţilor, că nu mai este doar un scenariu de film, ci o realitatea sumbră a realităţii. ”Chiar şi în România, cifrele oficiale sunt înspăimântătoare: 1,2 milioane de consumatori ocazionali. M-am întâlnit cu Gigel Lazăr, preşedintele Federaţiei Neguvernamentale Antidrog, unul dintre cei mai aprigi luptători împotriva acestui fenomen îngrijorător. Statisticile naţionale nu trebuie neglijate. Avem peste 16% dintre tineri care au încercat măcar o dată droguri sau chiar le consumă ocazional. În Capitală, cifrele sunt şi mai rele: unul din patru bucureşteni între 12 şi 65 de ani a încercat măcar o dată substanţe interzise. Trebuie să-i facem pe tineri să înţeleagă riscurile la care se expun şi cum li se poate schimba viaţa pentru totdeauna(…) Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse este un partener în această luptă. Ne implicăm în campaniile naţionale antidrog destinate copiilor, tinerilor, dar şi familiilor acestora” transmite  ministrul Familiei. Soluțiile pentru combaterea acestui fenomen au fost discutate cu reprezentați ai unor instituții precum; DIICOT, Agenția Națională Antidrog, M.A.I, Ministerul Educației, CETTT Sf. Stelian, Spitalul Psihic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, Centrul de Sănătate Mintală – INSMC, Institutul „Marius Nasta”, UMF Toxicologie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției, Arestul Central al Poliției Capitalei, Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă, Asociația De Lupta Antidrog, AMA, CIADO, Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog Fundaţia Parada, Sens Pozitiv, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) şi RHRN, la o întâlnire care a avut loc la Senatul României.