Reprezentanții și oaspeții CLUBULUI DE PRESĂ au participat la hramul SCHITULUI din STRAJA - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Reprezentanții și oaspeții CLUBULUI DE PRESĂ au participat la hramul SCHITULUI din STRAJA

Joi, 21 mai 2020, Schitul Straja și-a sărbătorit hramul, în ziua prăznuirii Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, a oficiat o slujbă de sfințire a icoanelor din tunelul de la intrare în mănăstire, în care sunt reprezentați sfinți din toate zilele de peste an, iar apoi a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie. În timpul Sfintei Liturghii, la ectenia pentru cei adormiți, s-au rostit rugăciuni pentru odihna sufletelor Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, trecut ieri la cele veșnice, și a părinților ctitorilor așezământului monahal. În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a vorbit despre rolul important al Sfinților Împărați Constantin și Elena în istoria Bisericii din primele secole creștine.

La eveniment au participat și reprezentanții CLUBULUI DE PRESĂ VALEA JIULUI.

Munţii au fost dintotdeauna un loc sacru.

Pe un munte, Dumnezeu a dat poruncă lui Moise să însemneze cele zece porunci, care s-au perpetuat până în zilele noastre şi sunt piatra de căpătâi a creştinului. Pe Muntele Golgota, Iisus Cristos a fost răstingnit, ca Miel a lui Dumnezeu care ia asupra Sa, păcatele lumii. Şi tot pe munţi au fost  ridicate cele mai frumoase mănăstiri şi biserici ale lumii. Şi la noi, vechii pustnici şi călugări au căutat liniştea munţilor şi au făurit aici, adevărate bijuterii, mirese ale lui Cristos. Mănăstirile şi schiturile ţării sunt în general file de istorie. Un astfel de schit a fost ridicat în anul 1999 de Emil Părău şi familia acestuia, sus în Straja, în memoria miilor de soldaţi care s-au săvârşit sus, pe vârfurile munţilor Vâlcan şi care nu-şi găseau liniştea.  Schitul Straja este situat la 1450 metri altitudine. La 1485 metri s-a ridicat o cruce metalică în memoria celor care, de-a lungul secolelor s-au jertfit pe aceste meleaguri din Valea Jiului pentru neam, libertate socială şi pentru un trai decent.

În pisania aflată deasupra uşii de la intrare stă scris: „Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi împreună cu lucrarea Duhului Sfânt s-a zidit şi   pictat această sfântă biserică. Întreaga lucrare a început în 22 mai anul Domnului 1999, cu binecuvântarea chirarhului locului PS Dr. Timotei Seviciu, prin grija, osteneala şi cheltuiala lui Emil Ilie Părău alături de familia sa, soţia Marcela cu fiii Alin şi Dorin. Tot în acest an, biserica a fost împodobită cu pictură în ulei executată de pictorul Petru Dănuţ din Somoşcheş, judeţul Arad, sfinţindu-se în anul Domnului 1999, octombrie 23, de către Prea Sfinţia Sa Dr. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului şi Hunedoarei. Pentru grija deosebită de a-şi împlini visurile dintr-o curată şi statornică dragoste faţă de Dumnezeu, primeşte Doamne pe binefăcătorul, ostenitorul şi iubitorul acestui sfânt locaş împreună cu familia sa. Fie această biserică o vie mulţumire adusă lui Dumnezeu de ctitor şi familia sa în veci, Amin. Data 23.X.1999”.

Biserica este din lemn, în formă de navă, pe fundatie de beton. Are lungimea de 10 m şi lăţimea de 7,5 m. Spaţiul este repartizat în altar şi naos. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de patru stâlpi din lemn. Pridvorul este împrejmuit cu un grilaj din lemn înalt de 105 cm. Altarul este luminat de o fereastră la sud-est şi alta la nord-est. Catapeteasma este din lemn de paltin, sculptat cu Sf. Apostoli şi Cina cea de Taină sus, îngeri şi Maica Domnului pe Uşile împărăteşti şi diaconeşti. Lângă catapeteasmă, pe peretele nordic, este sculptată în mărime   naturală Sf. Muceniţă Varvara, ocrotitoarea minerilor. În partea vestică a naosului se afla balconul pentru cor, susţinut de patru stâlpi din lemn împodobit cu sculptură, dar şi cu o cruce mare sculptată, care se înalţă de la pardoseală până în partea superioară a balconului. Este crucea, care este scoasă din biserică în Vinerea Mare, când se organizează în municipiul Lupeni, singura procesiune religioasă care reconstituie drumul Mântuitorului, pe muntele Golgotei. Conform calendarului şi tradiţiilor populare, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri). Se crede că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare iar recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se munceşte la câmp. De asemenea, se consideră că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, altfel acestea se vor usca.

Este ziua în care păstorii îşi aleg baciul şi locul stânelor, femeile alungă duhurile rele cu tămâie şi agheazmă, iar bărbaţii aprind Focul Viu, în jurul căruia stau şi se afumă împreună cu oile, ca să fie ferite de rele cât timp vor sta la stână, în timp ce, prin zgomote şi strigăte, alungă vrăjitoarele care fură sporul laptelui.

 

 

 

 

 

 

P

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share