România este o ţară cu potenţial seismic ridicat și cutremurele neobișnuite din ultimele 24 ore

Ziua și cutremurele: s-au produs în România luni dimineață, în zone neobișnuite

9 cutremure s-au produs de la începutul lunii februarie  în România, în zona Vrancea, Muntenia, Oltenia și Banat.

Seismologii anunță că un nou cutremur a avut loc în România în noaptea zilei de 5 februarie. Înainte de acest seism au mai avut loc încă trei, de o magnitudine mai scăzută ( vezi poza de mai sus) . Un cutremur cu o magnitudine modestă de 3,6 grade pe scara Richter a avut loc duminică, la ora 11:53 și  a fost înregistrat în zona seismică Vrancea, situată în județul Buzău. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 122,7 kilometri și a avut impact în apropierea următoarelor orașe: 55 km nord-vest de Buzău; 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe; 61 km est de Brașov; 65 km vest de Focșani; 71 km nord-est de Ploiești; 99 km nord-est de Târgoviște. În noaptea de joi spre vineri a avut loc încă un cutremur. A fost un seism slab, având o magnitudine de 3,0 grade pe scara Richter, și a fost înregistrat în Banat, în județul Timiș. Evenimentul s-a produs la o adâncime de 9,8 kilometri. Cutremurul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 34 km sud de Timișoara, 50 km vest de Reșița, 81 km sud de Arad și 95 km nord-est de Belgrad. Joi, pe 1 februarie 2024, s-a înregistrat un alt seism în Oltenia, în județul Vâlcea. A avut o magnitudine de 2,5 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 10 km, la ora 14:15. Înaintea sa, în data de luni, la ora 15:59, un alt cutremur slab, cu o magnitudine de 3,4 grade pe scara Richter, a avut loc în zona seismică Vrancea, în județul Vrancea.

Cel de-al doilea cutremur, cu o magnitudine de 2,3, s-a produs la 6:14, în Muntenia, județul Dâmbovița, la adâncimea de 7,9 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 27 km SV de Târgoviște, 31 km SE de Pitești, 66 km V de Ploiești, 76 km NE de Slatina, 77 km NV de București, 79 km SE de Râmnicu Vâlcea.

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100.

Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km.

Şi această zonă nu este singura, în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.

Pe ce se bazează aceste afirmaţii?

Principala dovadă e reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până în prezent şi de efectele lor. Următorul grafic prezintă numărul cutremurelor din România în funcție de perioada în care au avut loc acestea și magnitudine bazate pe Catalogul oficial ROMPLUS, realizat de către INFP.

Ca o consecință a cutremurelor din Turcia și Siria, dar și a secvenței seismice din Gorj (13-14 februarie 2023)  și din ultima perioadă, legislația națională în domeniul reducerii riscului seismic a suferit  mai multe modificări recente,  destul de importante, menite a îmbunătăți siguranța la cutremur.

LEGEA nr. 426 din 29 decembrie 2023, pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/277871

Regulamentul din 20 septembrie 2023 privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/276377

HOTĂRÂREA nr. 6, din 4 ianuarie 2024, privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanțarea de la bugetul de stat a hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/278072

Acestea se adaugă la schimbări legislative recente:

Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor,

STRATEGIA NAȚIONALĂ de Reducere a Riscului Seismic, din 29 noiembrie 2022 – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/264655

HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/180860

Concepția Națională de Răspuns Post-Seism 2021 –https://www.igsu.ro/…/Conceptie%20Nationala%20de.

Astfel, până la data de 1 ianuarie 2025, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor dispune începerea evaluării vizuale rapide, realizată în conformitate cu reglementarea tehnică «Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10-2022», pentru clădirile prevăzute la art. 2 lit. c). Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 iunie 2026.

Până la data de 1 ianuarie 2025 și  conducătorii unităților de cult ce aparțin cultelor recunoscute de către statul român, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de lăcașuri de cult care se află în patrimoniul unităților de cult respective și care au fost construite înainte de anul 1978.

Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026

Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potenţial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.

Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei. Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw < 5.0 – se observă sporadic, cu precădere în nordul Olteniei, Depresiunea Haţeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma Moldovenească, Orogenul Carpaţilor Orientali.

”Cutremurele  apar, sunt surprize, apar surprinzător pentru populație, dar și pentru specialiști. Din păcate, până în prezent, este foarte greu să prevenim astfel de evenimente. A fost dovadă și din Turcia,  din zona Târgu Jiu și cutremurele recente. Cea mai bună metodă de a combate și de a fi pregătiți pentru aceste evenimente, care produc, din păcate, multe pagube și pierderi de vieți omenești, e să fim în permanență pregătiți din punct de vedere al calității construcțiilor, din punct de vedere al educației, din punct de vedere al modului cum să acționăm în astfel de cutremure. Cu cât suntem mai bine pregătiți, cu atât efectele vor fi mai mici și știți că pentru România, spre deosebire poate,  de alte țări, aici chiar ar putea evita multe pagube,  dacă lucrurile ar fi bine făcute”, a  spus Mircea Radulian de la INFP  la o emisine de la  b1tv.ro.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media