Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

VETERANII DE RĂZBOI – SIMBOLURI ALE CURAJULUI ŞI DEVOTAMENTULUI FAŢĂ DE ŢARĂ

Democrația în care trăim acum și libertatea de care ne bucurăm s-au edificat prin jertfa supremă a tuturor eroilor știuți și neștiuți din istoria milenară a României. Iar istoria și eroii ei nu trebuie uitați niciodată.

În acest Panteon, un loc aparte îl ocupă veteranii de război. Lor trebuie să le fim recunoscători în fiecare zi pentru că au ales să lupte pentru a apăra independența, suveranitatea, integritatea teritorială și interesele de stat ale României.

An de an, la 29 aprilie, este sărbătorită Ziua Veteranilor de Război. Această zi aminteşte de data la care, în anul 1902, Regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

Respectând adevărul istoric, trebuie să spunem că recunoaşterea unei asemenea calităţi nu a venit de la sine, direct de la suveran, şi nici datorită propunerilor sau intervenţiilor vreunei instituţii a statului, ci în urma demersurilor unor bărbaţi curajoşi, foşti combatanţi pe redutele de la Griviţa, Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin, care nu mai puteau suporta mizeria şi sărăcia în care trăiau şi s-au adresat direct regelui, care i-a primit la palat.

Ascultându-i cu atenţie, şi considerând îndreptăţite cererile lor, Carol I nu numai că le-a acordat calitatea cuvenită ci, printr-un Decret special, le-a conferit şi unele drepturi, precum se stipula, de pildă, la articolul 2 „Pentru ca fiecărui ostaş să i se asigure liniştea şi ocupaţia pentru tot restul de viaţă, i se pun la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”.

Este un moment înălţător, un moment în care gândul nostru plin de recunoştinţă trebuie să ajungă la ei, cei care ne sunt alături, cu demnitate şi cu simţul datoriei împlinite.

Și-au dat viața lor pentru viața pe care o avem astăzi. Să nu uităm că românii au plătit scump în fiecare război. În Războiul pentru Independenţă de la 1877 şi-au sacrificat viaţa 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, iar în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, victoria a fost obţinută cu jertfa a peste 335.000 de morţi şi dispăruţi, a peste 75.000 de invalizi şi a circa 650.000 de morţi din rândul populaţiei civile.

În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi.

”Trebuie să amintim că veterani de război au fost, nu numai dintre cei care au luptat în prima linie a frontului în unități militare – subunități, mari unități sau comandamente – la diferite eșaloane ori au făcut parte din formațiunile logistice. Veterani au fost nu numai, dintre comandanții militari sau comandanții gărzilor militare ori membri în comisiile militare de control și recepție în întreprinderi furnizoare de material de război. Veterani de război au fost și dintre cei care au făcut parte din Justiția Militară, Poliția Militară, Jandarmerie, din unitățile de Pompieri Militari și companii de Poliție din cadrul Ministerului de Interne, care au acționat în zona de operațiuni. Veterani de război sunt și cei care au devenit invalizi de război sau au fost prizonieri de război.

Toți aceștia au dus războaiele României și ale națiunii române. Iar recunoștința și modestele noastre omagii nu pot acoperi pe de-a-ntregul imensele sacrificii pe care acești eroi le-au făcut pentru ca noi, astăzi, să putem avea o Țară – România, să vorbim și să trăim românește, în deplină libertate!

Vedem cum, de la o zi la alta, veteranii se sting, în tăcere, discret, așa cum au trăit, ducând cu ei poveștile crunte ale războiului, dar și mărturiile vieților grele pe care le-au trăit unii dintre ei în prizonierat sau, în timpurile comunismului instaurat după război.

Lor le datorăm respectul și recunoștința noastră întreagă. Și mai avem o datorie: să facem cunoscut spiritul lor de sacrificiu pentru neam și pentru țară și să transmitem mai departe tinerilor care vin, convingerea că nu trebuie să ne uităm Istoria.

În același timp, trebuie să ne înclinăm cu adânc respect în fața veteranilor de război care, încă mai sunt în viață, ca mărturie vie a unor evenimente glorioase și să aducem un pios omagiu, celor care au trecut în Eternitate!

Onor veteranilor de război! Recunoștință veșnică Veteranilor României!

Datorită lor suntem azi ceea ce suntem!” a ținut să transmită deputatul social democrat hunedorean și general (r) Viorel Sălan.