949 de entități din administrația publică centrală și locală controlate de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului României Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență. Documentul aprobat de Plenul Curții prin Hotărârea nr. 387/2020 are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală. Pentru a răspunde eficient și rapid solicitării Parlamentului, instituția supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Prezentul raport își propune să prezinte forului legislativ, cetățenilor și altor factori interesați modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență, constatările Curții de Conturi, precum și concluziile și propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2020.

La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență. Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență.

Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

Raport_stare_urgenta_11082020

Documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.

”Curtea de Conturi a României, ca instituție supremă de audit, și-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență și să sprijine instituțiile publice în a-și crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susținut la nivelul tuturor structurilor Curții de Conturi, ținând cont de context, de restricțiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acțiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanțare fizică. În toate acțiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorități de a îmbunătăți procedurile specifice unei situații de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public.”  a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României 

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor de șomaj se ridică la 5 miliarde de lei. Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență. La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice. Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro). La instituțiile publice care nu au avut sarcini și atribuții suplimentare în perioada stării de urgență,asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru protecția personalului s-a realizat în cadrul bugetului aprobat, de regulă s-a procedat la efectuarea de virări de credite bugetare, cu preponderență din economiile realizate la alte articole de cheltuieli. La aceste entități, în urma aplicării procedurilor de control asupra unui eșantion considerat reprezentativ, nu au fost constatate abateri de la legalitate și regularitate, rezultând faptul că efectuarea cheltuielilor s-a realizat cu încadrarea în limita angajamentelor bugetare și cu aprobarea persoanelor cu atribuții legale în acest sens, cu avizul compartimentelor de specialitate și au existat documente justificative, care atestă exactitatea și realitatea sumelor datorate. În general, au fost respectate prevederile legale în ceea ce privește recepția bunurilor/serviciilor achiziționate. Erorile și deficiențele identificate la aceste entități au fost, de regulă, corectate și înlăturate în timpul misiunilor de control.  În ceea ce privește modul de organizare și desfășurare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică în perioada stării de urgență, pentru acoperirea necesităților cuprinse în Nomenclatorul produselor stocuri de Urgență medicală, în formularea concluziilor trebuie ținut cont de contextul internațional în care s-au desfășurat procedurile de achiziție publică pentru constituirea stocurilor de urgență medicală, care a fost unul excepțional, caracterizat de o cerere masivă a țărilor afectate de pandemia COVID-19 pentru produsele și echipamentele necesare combaterii efectelor acesteia. Termenele de derulare a procedurilor de atribuire au fost reduse, dată fiind urgența realizării acestor proceduri. În acest sens trebuie menționată Comunicarea Comisiei Europene din 01.04.2020, referitoare la Orientările Comisiei Europene pentru utilizarea cadrului privind achizițiile publice în situația de urgență legată de criza COVID-19, care a recomandat aplicarea mecanismelor de flexibilitate disponibile în cadrul UE privind achizițiile publice în cazurile de urgență extremă, în vederea achiziționării rapide de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru a face față crizei: recurgerea la posibilități de reducere substanțială a termenelor; posibilitatea aplicării procedurii de negociere fără publicare; aplicarea de soluții alternative pentru stabilirea de contacte cu piața etc. Din verificarea documentațiilor de atribuire au rezultat nereguli în aplicarea prevederilor legii achizițiilor publice, întrucât autoritatea contractantă nu a aplicat un tratament unitar tuturor operatorilor economici care au participat la procedurile de atribuire în perioada stării de urgență și nu au fost respectate în toate cazurile principiile unui tratament egal și nediscriminatoriu.
Au fost identificate cazuri în care autoritatea contractantă a încheiat acorduri-cadru pentru o cantitate de produse mai mare decât cea prevăzută în OUG nr. 11/2020. Un alt obstacol în constituirea stocurilor de urgență medicală l-a constituit invocarea clauzei de „forță majoră” în acordurile-cadru. Din analiza modului de derulare a achizițiilor publice pentru realizarea stocurilor de urgență, s-a constatat faptul că, în mai multe situații, operatorii economici semnatari ai contractelor subsecvente cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență au solicitat amânarea termenelor de livrare invocând clauza de „forță majoră”, în acest sens prezentând Avize de existență a cazului de forță majoră emise de structurile teritoriale ale Camerei de Comerț a României. Motivul invocat a fost existența stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/16.03.2020. Astfel, operatorii economici au solicitat încheierea unor acte adiționale prin care să fie prelungit termenul de livrare al produselor contractate, fără perceperea de penalități. Concluzia generală a acțiunii de control în domeniul sănătății este că, având în vedere contextul în care s-au derulat operațiunile, nu au existat erori grave, cu următoarele excepții: modul de achiziție defectuos practicat de CN UNIFARM SA care, la data finalizării stării de urgență, înregistra stocuri de materiale foarte mari; inexistența stocurilor de rezervă medicală a determinat achiziții la prețuri necompetitive și de la furnizori neverificați astfel că, deși au fost alocate resurse financiare, acestea au fost utilizate, în unele cazuri,  deficitar și neeconomic;
procesul legislativ specific stării de urgență a avut unele lacune care s-au înlăturat „din mers”; vidul procedural a fost resimțit în sistemul de sănătate și recunoscut, fapt pentru care chiar în timpul stării de urgență s-a procedat la emiterea procedurilor operaționale specifice.O situație de criză la nivel mondial și de țară scoate la suprafață toate neajunsurile unui sistem, dar, în același timp, conturează și resursele de care dispune o țară, fie ele de capital uman, profesional, de guvernare și de organizare.Guvernul României a acționat rapid și a luat, din timp, măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului, astfel că declararea stării de urgență a făcut ca numărul de cazuri în România să fie, pe perioada restricțiilor, unul destul de scăzut, comparativ cu alte state europene (Italia, Spania, Marea Britanie), iar sistemul de sănătate să facă față îmbolnăvirilor.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media