Lasarea campaniei de promovare a serviciilor sociale specializate pentru victimele violenței de gen va avea loc la Deva

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, cu sprijinul UNICEF România, lansează „Campania de promovare a serviciilor sociale specializate pentru victimele violenței de gen” pentru a marca Ziua Internațională a Fetelor, în 11 octombrie 2023.

Consiliului Județean Hunedoara are onoarea de a găzdui lansarea campaniei ce va avea loc miercuri, 11 octombrie 2023, ora 11.00, în sala de ședințe a instituției.

La eveniment vor participa ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero, reprezentanta UNICEF în România, Anna Riatti, consilierul de stat la Cabinetul Prim-ministrului, Victoria Stoiciu, secretarul de stat al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Luminița Popescu, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, ambasadoare, autorități locale și centrale.

Evenimentul face parte din Grantul norvegian „Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România”, o acțiune strategică menită să sprijine autoritățile române să adopte politici coordonate pentru a reduce violența domestică și violența împotriva fetelor și femeilor. Grantul menționat este finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul), a intrat în vigoare în UE duminică, 1 octombrie, după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a fost de acord cu cererea Comisiei Europene ca aderarea UE ca bloc la această convenţie, să nu mai necesite votul unanim al statelor membre.

COE_IstanbulConvention_

Această aderare survine la şase ani după ce a fost propusă de Comisia Europeană în anul 2016 şi după cereri insistente ale Parlamentului Europeană de a fi adoptată la nivel comunitar, demersuri care s-au lovit de opoziţia celor şase state membre care o resping.

“Una din trei femei a suferit violenţă fizică sau sexuală în ultimii 15 ani. Foarte multe nu o denunţă. Foarte mulţi agresori rămân nepedepsiţi. Trebuie să acţionăm, iar Convenţia de la Istanbul este instrumentul nostru legal pentru a consolida drepturile femeilor”, a transmis într-un comunicat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova.

Convenția de la Istanbul este un cadru juridic cuprinzător care vizează protejarea femeilor împotriva tuturor formelor de violență, precum și prevenirea, urmărirea penală și eliminarea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Ursula von der Leyen: „Europa este de partea femeilor, pentru a le proteja de violență. Toate femeile și fetele merită o viață lipsită de violență, este timpul pentru dreptate și egalitate. Astăzi, Uniunea Europeană transmite un semnal puternic: suntem hotărâți să prevenim, să condamnăm și să combatem violența împotriva femeilor și fetelor sub toate formele sale.”

Starea de fapt din România

Datele IGPR arată că, în România au fost 90174 de intervenții în cazuri de violență domestică și s-au emis 12972 de ordine de protecție provizorii în anul 2022

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați arată că numărul de plângeri legat de violență domestică este în creștere continuă și este subraportat față de numărul real de cazuri. Aceasta din cauza stigmei sociale și a necunoașterii drepturilor și a mijloacelor de apărare de care pot beneficia femeile care trec prin acest tip de abuz, datorată stigmatului misogin, rasismului și multiplelor obstacole și retraumatizări cu care se confruntă victimele atunci când vor să ceară ajutor sau să facă o plângere.

Accesul femeilor la servicii de suport trebuie să fie adaptat contextului traumatic și nevoilor lor, să le facă să se simtă în siguranță și să fie tratate cu demnitate.

Școlile și universitățile rămân în urmă, în datoria lor de a preveni și combate situațiile de abuz, hărțuire sexuală și bullying. Iar locurile de muncă și spațiile publice sunt spații nesigure pentru femei, în care actele de hărțuire sexuală și discriminare au loc frecvent, la fel ca și mușamalizarea acestor cazuri. Locurile publice din centrele orașelor mici sau mari sunt periculoase, pentru că femeile rome suferă des acte de violență stradală, hărțuire și umilire, cu scopul de a li se interzice accesul.

Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență, cărora le cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autoritățile nu dispun de suficiente instrumente pentru a strânge probe și a acționa, în astfel de situații.

În acest moment în care, pe scena politică o agendă conservatoare pare să își câștige tot mai mulț adepți/ adepte ne dăm seama de pericolele ce pândesc drepturile femeilor și fetelor.

Proiectul „VioGen – RoJust” este o acțiune strategică, în scopul implementării efective a standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului și vizează măsuri mai bune de protecție împotriva violenței domestice, asigurarea unei intervenții adecvate, dar și îmbunătățirea cadrului legislativ privind protecția și nediscriminarea victimelor.

Proiectul este implementat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în parteneriat cu Asociația TRANSCENA, Asociația ANAIS, Centrul FILIA și Asociația GRADO.

Valoarea proiectului de 732.000 de euro și este finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul Apelului „Drepturile omului – implementare la nivel național”, gestionat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială.

Acesta vizează crearea, dezvoltarea și promovarea la nivel regional/multi-regional/național a unor mecanisme de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile și a unor măsuri pentru combaterea discriminării și/sau pentru promovarea drepturilor omului, pilotate la nivel național, cu accent pe victime ale discriminării pe criteriul de sex și ale violenței domestice sau violenței de gen; realizarea unei campanii naționale de informare și conștientizare a opiniei publice și a profesioniștilor din domeniul judiciar și din domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice și a violenței de gen cu privire la respectarea drepturilor victimelor, evitarea revictimizării și nediscriminare; realizarea unei platforme online ca punct resursă de informare a opiniei publice, cu segment dedicat profesioniștilor din domeniu: judecători, procurori, avocați, polițiști și componentă dedicată sesizării unor abuzuri din sistemul judiciar (poliție, parchete, instanțe de judecată) și asigurării consilierii/îndrumării persoanelor vulnerabile) cu privire la apărarea drepturilor lor și modalitățile de sesizare ale autorităților competente; organizarea unei Caravane juridice virtuale VioGen RoJust, la nivel național, în scopul creșterii capacității instituțiilor naționale de a transpune în practică recomandările rezultate din hotărârile CEDO și alte recomandări de țară specifice; realizarea unor activități de advocacy care să permită crearea unor mecanisme eficiente de comunicare între diferiți actori instituționali cu responsabilități în procesul de implementare a deciziilor și recomandărilor de țară pe tema abuzului, violenței domestice și violenței de gen; etc.

Grupul de experți pentru acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (GREVIO) este un organism independent de monitorizare a drepturilor omului mandatat să monitorizeze punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (CETS nr. 210, „Convenția de la Istanbul”), de către părțile la convenție.

Este compus din 15 experți independenți și imparțiali, numiți pe baza expertizei lor recunoscute în domeniile drepturilor omului, egalității de gen, violenței împotriva femeilor și/sau asistenței și protecției victimelor.

Publicat în luna iunie 2022 raportul GREVIO pentru România este unul complex ( pe care dorim să-l lecturați singuri, pentru a afla starea de fapt) și face unele recomandări către autoritățile române din care, spicuim și noi, o parte din ele:

GREVIO îndeamnă autoritățile competente să își modifice legislația națională pentru a se conforma cu regulile privind urmărirea penală ex parte și din oficiu, în ceea ce privește infracțiunile de viol și agresiune sexuală.

GREVIO invită autoritățile române să ridice rezerva față de articolul 55, alineatul 1, din Convenția de la Istanbul.

Final-report-on-Romania

GREVIO îndeamnă autoritățile române să:

Intensifice eforturile pentru a asigura răspunsuri prompte și adecvate din partea agențiilor de aplicare a legii în legătură cu toate formele de violență împotriva femeilor, reglementate de Convenția de la Istanbul, oferindu-le resursele, cunoștințele și mijloacele necesare;
să ia măsuri pentru a încuraja raportarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, inclusiv violența partenerului intim, violența sexuală și violul, asigurând în același timp îmbunătățiri paralele în investigarea și urmărirea penală, inclusiv prin reducerea victimizării secundare în timpul procesului juridic;
să elaboreze proceduri operaționale standard pentru aplicarea legii cu privire la toate formele de violență împotriva femeilor care intră sub incidența Convenției de la Istanbul, pe baza unei evaluări a punerii în aplicare în practică a orientărilor deja adoptate privind violența domestică.

Respectând principiul independenței justiției, GREVIO încurajează cu tărie autoritățile române să ia măsuri pentru a se asigura că sancțiunile judiciare, în cazurile de violență împotriva femeilor și violență domestic, sunt eficiente, proporționale și disuasive. În stabilirea sancțiunilor judiciare, ar trebui luate măsuri pentru a evita revictimizarea victimelor prin impunerea de amenzi soților sau partenerilor actuali sau foștilor lor de care pot depinde financiar.

GREVIO ia act cu interes de o hotărâre în legătură cu mass-media online, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a statuat că Facebook și alte platforme de rețele sociale online sunt un spațiu public și, ca atare, utilizatorii pot fi trasi la răspundere penală pentru faptele lor, inclusiv pentru distribuirea de conținut care face obiectul material al unei infracțiuni.

Astfel, postările care conduc la provocarea publică, incitarea la ură sau discriminare, tulburarea liniștii și ordinii publice, cu conținut explicit sexual sau pornografie infantilă, pot fi pedepsite legal.

GREVIO invită autoritățile române să caute implicarea angajatorilor în prevenirea violenței împotriva femeilor. În acest scop, angajatorii ar trebui încurajați să adopte măsuri și să stabilească standarde de autoreglementare pentru prevenirea și combaterea violenței de gen împotriva femeilor la locul de muncă

GREVIO îndeamnă autoritățile române să înființeze structuri instituționalizate de coordonare și cooperare între diferitele agenții guvernamentale și neguvernamentale și furnizori de servicii, pentru a asigura o cooperare cu multi-agenții, adaptată nevoilor specifice ale victimelor de toate formele de violență împotriva femeilor, reglementate de Convenția de la Istanbul, în special violul și violența sexuală, căsătoria forțată, urmărirea și hărțuirea sexuală.

GREVIO încurajează ferm autoritățile române să asigure resurse umane și financiare adecvate pentru serviciile sociale, inclusiv cele furnizate de autoritățile locale în sprijinul victimelor tuturor formelor de violență împotriva femeilor.

GREVIO încurajează, de asemenea, autoritățile române să asigure înființarea de programe dedicate care vizează împuternicirea femeilor victime ale violenței domestice, inclusiv asigurarea independenței lor economice prin asistență financiară, educație, formare, asistență în găsirea unui loc de muncă și soluții locative pe termen lung.

GREVIO încurajează ferm autoritățile române să:

a.extindă numărul și/sau capacitatea adăposturilor specializate, dedicate femeilor și copiilor acestora, în toată țara, cu monitorizarea calității și sustenabilității financiare a furnizării serviciilor;

b. asigure accesul echitabil la astfel de servicii specializate de adăpost pentru toate femeile victime ale tuturor formelor de violență, acoperite de Convenția de la Istanbul, în special femeile cu dizabilități, femeile care locuiesc în zonele rurale, femeile în vârstă, femeile rome și femeile migrante (inclusiv cele cu migrație ilegală). statut), inclusiv prin revizuirea criteriilor actuale de acces la adăposturile DGASPC și prin asigurarea faptului că procedurile de acces nu contribuie la victimizarea secundară