Lemnul devine tot mai important în construcția civilizației „verzi”

Anul 2022 va fi un an bun pentru cei care vor lucra corect, vor investi în utilaje, în forță de muncă, vor avea capacitate de adaptare rapidă și își vor diversifica activitatea. Lemnul devine tot mai important în construcția civilizației „verzi”

Organizarea sectorului forestier, similar unei clase de mijloc stabile, caracterizate de companii de familie din zona rurală, ne-a salvat, oarecum, și ne-a permis să reușim să fim competitivi în continuare. Însă, declinul zonelor rurale se vede, iar de aceea, fără investiții și o susținere puternică a zonelor rurale, recoltarea lemnului și aportul acestei resurse la economia națională vor fi afectate.

România are o bogăție forestieră unică, nu întâmplător este pe locul ȘASE ca producător de bușteni în Europa.

”Totuși, bunăstarea, siguranța și securitatea unui stat se achită cu bani pe care îi obții din ceea ce efectiv produci. Toate națiunile prospere se bazează pe resurse proprii, iar cele care nu dețin, au „concesionat” resursele altor națiuni. Lemnul este o resursă sigură a viitorului, iar accesul la această resursă va fi disputat continuu, de aici și toată agitația din ultimii ani. Lumea se schimbă, politicile UE se duc spre „verde”, dar acest lucru nu înseamnă că renunță cineva la exploatarea lemnului. Dimpotrivă, lemnul devine tot mai important în construcția civilizației „verzi”. Acest lucru înseamnă că această resursă trebuie folosită eficient și profitabil, prin urmare sectorul forestier are și va avea viitor. Am văzut că se vorbește despre o „epocă a lemnului”, dar această concepție este un non-sens, lemnul a fost și va continua să fie parte a vieții de zi cu zi a omului: fără lemn, nici civilizația umană nu ar exista”  a ținut să trasmită Ciprian Muscă, președintele ASFOR.

Un prim semn al unui 2022 mai bun este volumul achiziționat la licitația principală pentru producția anului 2022, unde volumul achiziționat a fost cel mai mare din ultimii trei ani (2019 – 1,5 mil. mc, 2020 – 1,5 mil. mc, 2021 – 1,7 mil. mc, iar pentru producția anului 2022 – 2 mil. mc).

Anul 2022 ne poate aduce inclusiv surprize neplăcute, cauzate în special de joaca cu procentele, pe de o parte, cât și în raport cu obligațiile legale pe care România le are ca stat membru al UE. Așadar, este posibil ca unul sau poate chiar doi operatori mari să aibă probleme economice.

”În anul 2022, trebuie să întărim, prin programe, companiile din zona rurală de exploatare și prelucrare a lemnului, pentru a ne asigura că vom face față tuturor provocărilor viitoare” spun cei de la ASFOR. 

Statul trebuie să folosească resursa de lemn pentru dezvoltarea comunităților locale, pentru menținerea și creșterea prosperității unui mediu de afaceri care să asigure locuri de muncă și să plătească taxe și impozite în zona rurală.

În România, încă putem vorbi de un centralism în ceea ce privește distribuția veniturilor obținute din administrarea proprietăților proprietate publică. Aceste venituri ar trebui să se regăsească preponderent în dezvoltarea infrastructurii și a actului de administrare și mai puțin în dotări cu active specifice mediului privat, creșterii cailor sau administrării ariilor naturale.

În anul 2022, ASFOR va continua să-și atingă țintele asumate prin documentul de viziune „România verde în 10 pași”. Începem demersurile pentru a concretiza, împreună cu partenerii  de la Bursa Română de Mărfuri, „Bursa lemnului”; programul „Rabla” la utilaje, programul „Primul funicular” și cursuri de instruire. Aceștia vor  supune dezbaterii și de a identifica soluții, subiecte importante pentru sectorul forestier precum:  drumuri forestiere;  APV model matematic versus realitate; lemn măsurat/lemn fasonat – volum brut/net/pierderi; non-intervenție/conservare și exploatarea lemnului.

Se vor relua discuțiile pentru dezvoltarea Sumal 2 și utilizarea tehnologiei informației pentru calculul volumului.

”Susținem legalitatea, moralitatea și ordinea firească a lucrurilor, ne străduim să creștem plus-valoarea a tot ce înseamnă lemn românesc”,  CONCHID cei de la ASFOR,  care  este asociația patronală și profesională reprezentativă la nivel național a operatorilor economici din exploatări forestiere și industrializarea lemnului. Ciprian Muscă este doctor în Silvicultură, membru în board-ul EOS (Organizația Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului), președinte al Comisiei de atestare a operatorilor economici.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share