Mediul de afaceri românesc este reprezentat de către infanteriștii care luptă din greu

În momentele de criză, fiecare stat încearcă să găsească resursele nebănuite ale depășirii ei. Nici un stat însă nu pune frîna mediului de afaceri, cu atăt mai mult celui care alimenteaza cu oxigen întregul mecanism economic. Discutăm aici despre energie electrică și gaze naturale. Este cu atît mai grav ca o inițiativă legislativă să nu țină seama de contextul piețelor care au început să funcționeze inclusiv în economia românească.

Energy-Center a încercat să explice încă de la momentul inițierii legii privind amânarea facturilor la utilități ca o asemenea decizie poate avea consecințe absolut nocive asupra sistemului energetic în principal și asupra economiei pe ansamblu la modul general. Am așteptat o reacție din partea mediului de afaceri, în speță a companiilor din sistemul energetic. Pozițiile exprimate public până în momentul de față sunt timide, daca nu chiar absente. Nimeni nu crede că “ așa ceva s-ar putea întampla”. Și dacă se întâmplă? Am luat spre analiza ultimul raport al ANRE privind cota de piață a furnizorilor de energie electrică din România. Nu facem distincție între companiile cu capital românesc și cele cu capital străin, pentru ca într-o piață concurențială corectă toți jucătorii trebuie priviți la fel.

Getica 95, companie cu capital sută la sută autohton, a avut o evoluție absolut spectaculoasă în anul 2019 și începutul anului 2020, motiv pentru care am considerat ca primul interviu pe marginea legii de amînare a plăților la utilități trebuie să plece de aici. Viorel Tudose, administratorul Getica 95 răspunde la interviu.

La initiativa a trei partide din opozitie a trecut prin Parlament o lege care prevede facilitati fiscale pentru persoanele fizice si operatori economici, intre care amanarea la plata a facturilor la utilitati. Ce efecte economice va avea aceasta lege, atat ca impact asupra sistemului energetic cat si asupra economiei nationale in ansamblu?

O astfel de lege nu face altceva decat sa acutizeze si mai mult problemele pe care economia romaneasca deja le are. Fara un flux de numerar constant, fara bani aflati in circulatie orice economie se sufoca. Or, neplata facturii la utilitati exact asta face: scoate din economie o cantitate foarte mare de bani. Se prefigureaza un blocaj financiar urias tocmai pentru ca statul incurajeaza consumatorii sa nu isi achite facturile, ceea ce se poate transforma intr-o cangrena de nestapanit pentru intregul sistem economic. Pe scurt, aceasta cangrena va omori atat companii care astazi inca mai sunt viabile, cat si initiative de business care ar putea crea noi locuri de munca. Insist pe ceea ce se numeste fluxul de numerar, caci acesta este esenta, sangele oricarei economii. In lipsa lui, in lipsa oxigenarii orice organism, cat ar fi el de sanatos, intra in coma. Aici poate duce la nivel macroeconomic legea care ia in considerare amanare platii facturilor la utilitati pentru o perioada de trei luni de la declansarea starii de urgenta in Romania. Acelasi lucru este valabil si pentru sistemul energetic. Este elementar sa stim ca furnizorii de energie electrica si gaze naturale colecteaza circa 60% din totalul taxelor care izvorasc din valorificarea acestor doua marfuri. Or, taxele respective sunt directionate catre bugetul statului exact de catre furnizori, adica cei ce le colecteaza. Cum ar fi ca dintr-o data aceste taxe sa dispara, sau sa se diminueze puternic? Si iar insist asupra fluxului de numerar: isi permite statul roman sa renunte la una dintre cele mai importante surse de venit? Cat priveste efectele legii asupra intregului lant de generare, transport, distributie si furnizare energie si gaze este cat se poate de evident ca totul se poate prabusi in timp record. Deja exista intarzieri la plata facturilor pentru ca multi operatori economici si-au redus activitatea, sau intampina probleme in desfasurarea activitatii. Din momentul in care statul, sau o lege nascocita dintr-o minte bolnava, vine si spune ca nu mai e cazul sa plateasca pentru o perioada de trei luni se alege praful de intreg sistemul energetic.

Bugetul Romaniei este deja pe un deficit foarte mare si prelungirea crizei de Coronavirus va accentua si mai mult acest deficit. Considerati ca scutirea pe o perioada de trei luni la plata utilitatilor ar putea genera masuri de crestere a taxelor si impozitelor?

Nu am inventat noi roata. Istoria economica ne arata si demonstreaza ca ori de cate ori veniturile la buget scad, in ultima instanta, singura solutie pentru stat este cresterea taxelor si impozitelor. Ma intreb retoric, desigur: cine sunt cei care vor sa ajungem intr-o asemenea situatie? Exact aceleasi persone care in urma cu mai bine de un an au nascocit Ordonanta de Urgenta 114. S-au vazut efectele ei asupra fluxului de numerar din sistemul economic si cu toate astea se continua pe aceeasi linie distructiva. Sa fie chiar asa o coincidenta ca initiatorii OUG 114 sunt si la baza legii privind amanarea facturilor la utilitati? Eu nu cred in coincidente, mai ales in cele nocive, ticaloase. Si in ultima instanta cine castiga la urma? Consumatorii, operatorii economici? Daca firmele din energie nu pot sa-si mentina clientii, sa-si plateasca angajatii pentru ca oxigenul necesar economiei (energia electrica si gazele natural.n.r)sa fie pompat constant unde putem sa ajungem in final? La colaps. Romania a intrat in aceasta criza oricum de pe o pozitie foarte vulnerabila. Deficitul bugetar a crescut inca din perioada in care aveam crestere economica si fluxul de numerar era inca unul pozitiv. Ce se va intampla cu acest deficit prin neplata facturilor la utilitati si disparitia unei cantitati importante de bani din piata? Si nu vorbesc doar de situatia de criza actuala, ci ma gandesc mai mult la vremea in care criza de sanatate va disparea, dar criza economica va lua proportii catastrofale. Cu ce bani repornim economia?

Cel mai probabil, un efect rapid al noii legi ar fi insolventa sau chiar falimentul pentru furnizorii din piata concurentiala de energie. Intr-un asemenea scenariu o mare parte dintre consumatori ar fi directionati catre furnizorii de ultima instanta, care au un pret reglementat. Ne-am putea intoarce astfel la o piata reglementata in totalitate?

As nuanta in cateva cuvinte raspunsul la aceasta intrebare. Nu stiu cum se face dar, in aparenta, de ceva vreme incoace reglementarile pe sectorul energetic par a fi tintite spre un anumit gen de actori: furnizorii de energie electrica si gaze naturale. Pentru ca prea putini au inteles ce inseamna o piata libera si concurentiala s-a indus ideea in public ca furnizorii sunt un fel de capuse ale sistemului. Mai mult, atentia se concentreaza in ultimul rand pe companiile de furnizare cu capital strain si care au in componenta grupului si serviciul de distributie. Acestea, alaturi de sistemul bancar controlat tot de catre actionari straini au devenit cu predilectie tinta atacurilor politice. Atentie insa, paradoxal, sau nu, din toata aceasta brambureala legislativa cine credeti ca va castiga? Tocmai companiile respective. Si revin la intrebarea dumneavoastra. Da, amanarea platii facturilor la utilitati va face ca furnizori de energie electrica si gaze naturale cu capital suta la suta romanesc, din piata concurentiala, va face ca acestia sa dispara din piata. Nimeni dintre furnizorii autohtoni nu-si poate permite sa suporte pe o perioada de trei luni neincasarea facturilor. In schimb, la furnizorii care au in spate grupuri internationale puternice situatia este alta. Dar nu asta este important. Cert este ca disparitia din piata concurentiala a furnizorilor care nu au si distributie de energie si gaze face ca acei consumatori “disponibilizati” sa treaca la furnizorii de ultima instanta. Pai, cine sunt furnizorii de ultima instanta? Raspunsul puteti sa vi-l dati singur. Iata cum, in aparenta, o asa zisa corectie aplicata companiilor cu capital strain se intoarce in final tot in favoarea lor? Sa fie, din nou, o coincidenta? De aici si pana la piata reglementat nu mai este decat un pas, invizibil

Legea amintita prevede si definirea consumatorului vulnerabil intr-un interval extrem de scurt de timp. Considerati ca acest lucru ar putea atenua efectele asupra celorlalti consumatori?

Chestiunea cu consumatorul vulnerabi a devenit deja un fel de marota plimbata de la guvern la diferite ministere, apoi la ANRE sau la Parlament. Nu este greu sa fie definita aceasta categorie de consumatori, dar este evident ca nimeni nu vrea s-o faca. Si apoi cine este in ultima instanta consumator vulnerabil la actualele preturi ale energiei electrice si gazelor naturale din Romania? Cu riscul ca o sa-mi atrag numeroase critici incerc o comparatie rapida. O familie in Romania consuma in medie 100-150 de KW energie electrica pe luna. Cu alte cuvinte, factura finala inseamna circa 100-150 de lei/luna. Comparati aceasta suma cu cat consuma o familie pe tigari intr-o luna de zile, in conditiile in care un pachet de tigari este 20 de lei. Cinci pachete de tigari sunt echivalentul unei facturi medii la energie electrica. Pe cine protejam in acest caz? Inca odata, fortez nota. Dar, este normal ca sute de mii de familii cu venituri decente sa fie incadrate in categoria consumatorilor vulnerabili? Si va rog sa luati in considerare raspunsul la intrebarea de mai sus, cine ar beneficia de o clara definire a consumatorilor vulnerabili? Se subintelege. Mai important este insa altceva: revenim la principiul “legarii de glie”. Vor fi 4-5 companii care isi vor imparti consumatorii casnici la un pret reglementat, dar mare. Apar noii arendasi, nu-I asa?

Cum apreciati lipsa de reactie, la aparitia acestei legi, din partea principalilor actori din domeniul energiei si gazelor natural, respectiv a principalelor institutii cu atributii de reglementare si control (ANRE, Consiliul Concurentei etc?)

Este o intrebare la care nu vreu sa comentez prea mult. De altfel, o parte din raspunsuri se regasesc in afirmatiile de mai sus. Faptul ca parlamentarii nu se consulta cu specialistii pe care Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei ii are este este de neacceptat. Acest lucru este valabil si in cazul Consiliului Concurentei. ANRE, care cunoaste bine piata este singura institutie legitima ce poate superviza initiative legislative. Ce-I impiedica pe decidentii politici sa consulte specialistii ANRE? Asa ajungem, si nu pentru prima data, ca dupa o decizie politica sa vina Comisia Europeana si sa ne dea peste nas ca am incalcat principiile liberei concurente si obligatiile pe care ni le-am asumat in ultima instanta.

De la aparitia crize Coronavirus foarte multi decidenti politici din lume folosesc termenul “de razboi”. Considerati potrivita aceasta abordare?

Da, este un razboi, dar pentru noi este un razboi atipic. As vrea sa mentionez ca insusi economia Romaniei este atipica in contextul european si tocmai de aceea atunci cand incercam sa copiem modele trebuie sa ne uitam la specificitatea economiei noastre. Va amintiti cand incercam sa introducem, sa copiem tot felul de modele economice, de la suedez la american sau mai stiu eu ce. Toate aceste tentative au esuat din varii motive. Daca tot vorbim despre razboi insa v-as atrage atentia asupra unei imagini care circula pe retelele de socializare cu un soldat care cara un magar in spate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Explicatia este una cat se poate de simpla. Magarii, si in primul si in al doilea razboi mondial, aveau un rol esential in aprovizionarea trupelor de pe front, ei carau efectele de care aveau nevoie soldatii. Cum terenul pe care il aveau de cucerit soldatii era adesea minat, acestia preferau sa care magarii in spate pentru a-I proteja ca sa nu calce pe mine, caci de ei depindea aprovizionarea frontului. Extrapoland putin aceasta situatie, in momentul de fata mediul de afaceri este reprezentat de catre infanteristii care lupta, iar magarii protejati au devenit politicienii nostri. Cine calca pe mine si de data asta?