România este  pe primul loc din punctul de vedere al incidenţei şi al mortalităţii asociate cancerului de col uterin  la nivelul ţărilor din U.E. - Oficial Media

Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

 România este  pe primul loc din punctul de vedere al incidenţei şi al mortalităţii asociate cancerului de col uterin  la nivelul ţărilor din U.E.

În data de 17 noiembrie 2020, OMS a lansat Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, cu o rezoluție adoptată de 194 de țări. Țările și comunitățile din întreaga lume au marcat această mișcare cu o zi de acțiune și lansare de campanii locale.

Cancerul de col uterin este cauzat de HPV, un grup foarte comun de viruși, care nu prezintă simptome ușor de detectat, care afectează pielea din gură, gât sau zona genitală. Doar două  tulpini cu risc ridicat de HPV (16 și 18) cauzează mai mult de 70% din cancerele de col uterin, dar pot fi tratate dacă sunt detectate suficient de devreme. Deci , alături de vaccinarea la nivel național a fetelor împotriva HPV, OMS recomandă țărilor să asigure teste periodice pe bază de ADN pentru HPV pentru a identifica femeile care au sau sunt expuse riscului de pre-cancer de col uterin.

Testele bazate pe ADN-ul HPV s-au dovedit a fi mai eficiente în prevenirea cancerului de col uterin decât metodele care sunt utilizate în mod obișnuit în regiunea europeană astăzi, bazate pe citologie (cunoscută în mod obișnuit ca „frotiu de Papanicolau”). Testarea bazată pe ADN este, de asemenea, mai puțin predispusă la erori umane, spre deosebire de testele care se bazează pe inspecția vizuală. Testarea ADN-ului HPV este un diagnostic obiectiv, fără a lăsa spațiu pentru interpretarea rezultatelor.

Noua orientare OMS pentru prevenirea cancerului de col uterin reînnoiește cea precedentă publicată în 2013. Conține un total de 7 declarații de bune practici și 23 de recomandări, dintre care unele sunt diferite pentru populația generală a femeilor și a femeilor care trăiesc cu HIV. Pentru populația generală de femei, se recomandă detectarea ADN-HPV ca metodă principală de screening – începând cu vârsta de 30 de ani, cu teste regulate la fiecare 5-10 ani. Pentru femeile care trăiesc cu HIV, OMS recomandă detectarea ADN-HPV începând cu vârsta de 25 de ani, cu screening periodic la fiecare 3-5 ani.

„Testele ADN-HPV sunt instrumente relativ noi, iar unele țări încep doar să le pună în aplicare ca parte a sistemelor lor de screening pentru cancerul de col uterin. OMS încurajează și sprijină aceste schimbări ”, a spus dr . Corbex . În plus, testele ADN fac posibilă reproiectarea programelor de screening pentru îmbunătățirea calitătii acestora, ceea ce este necesar pe calea eliminării cancerului ca boală,  care pune viața în pericol în regiunea europeană a OMS și,  nu numai. „Screeningul nu este doar testul în sine, este tot ceea ce se întâmplă ulterior în cazurile în care femeia este testată pozitiv pentru cancer de col uterin. Dacă alte componente de diagnosticare și tratament nu sunt perfect organizate și nu sunt realizate cu standarde ridicate de calitate, metodele avansate de testare pot fi considerate inutile ”, a adăugat dr . Corbex . În țările cu programe eficiente de screening și tratament al cancerului de col uterin pe bază de citologie, mortalitatea prin cancer de col a fost redusă de cinci ori în ultimii 50 de ani. Cu toate acestea, această abordare nu a avut la fel de succes în țările cu venituri mici și medii. Testele de screening bazate pe ADN-ul HPV sunt mai eficiente din punct de vedere al costurilor și sunt potrivite pentru toate setările, zonele și țările. Acest lucru este în conformitate cu Programul european de lucru al OMS 2020-2025, care se bazează pe ideea că sănătatea este o valoare universală și nimeni nu ar trebui lăsat în urmă în accesul la asistența medicală.

În 2020, OMS a lansat Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin . Obiectivele strategiei sunt, până în 2030: să vaccineze 90% dintre fetele eligibile împotriva HPV; să depisteze 70% dintre femeile eligibile cel puțin de două ori în timpul vieții; pentru a trata în mod eficient 90% dintre cei cu un test de screening pozitiv sau o leziune cervicală, inclusiv cu îngrijiri paliative,  atunci când este necesar.

Preşedintele Fundaţiei Renaşterea, Mihaela Geoană, a amintit că anual, peste 1.800 de femei mor în România ca urmare a cancerului de col uterin şi aproape 3.400 sunt diagnosticate cu această boală. Incidenţa este de 2,5 ori mai mare decât media UE-27, iar rata mortalităţii de peste patru ori mai mare, aceste date plasând ţara noastră pe primul loc din punctul de vedere al incidenţei şi al mortalităţii asociate cancerului de col uterin, la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. „Această problemă de sănătate publică are însă soluţii, cancerul de col uterin poate fi atât prevenit prin vaccinare, cât şi vindecat dacă este depistat în stadii precoce. În calitatea de coordonator al programului naţional de vaccinare şi al celui de screening pentru cancerul de col uterin, reafirm asumarea rolului pe care îl avem în fundamentarea politicilor de sănătate publică şi în coordonarea şi implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi milităm pentru crearea unui cadru funcţional pentru sprijinirea femeilor din România cărora să le oferim acces la informaţii şi servicii de prevenire a cancerului de col uterin”, a spus coordonatoarea programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin. România implementează atât Programul de Vaccinare anti-HPV, adresat fetelor cu vârsta între 11-18 ani, cât şi Programul National de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, dar aceste programe au nevoie de consolidare şi implementare sustenabilă, pe baze populaţionale care să asigure accesul egal şi echitabil la aceste servicii. În acest scop s-au alocat fonduri suplimentare pentru vaccinul HPV, iar programul naţional de screening este consolidat prin patru programe regionale (Nord Vest; Nord Est; Sud Muntenia şi Centru) de prevenţie, depistare, diagnostic şi tratament precoce a cancerului de col uterin cu finanţare prin Fondul Social European – Programul Operaţional Capital Uman care au ca scop implementarea strategiei de screening cu testare primară a infecţiei persistente cu HPV, potrivit datelor furnizate de Fundaţia Renaşterea.

Totodată în luna iunie 2021, Parlamenul European a aprobat rezoluția ”Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în UE, în contextul sănătății femeilor”  la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor (2020/2215(INI)), care îndeamnă Comisia  Europeană să își utilizeze pe deplin competența în politica de sănătate și să sprijine statele membre în garantarea accesului universal la SRHR în cadrul programului „UE pentru sănătate” pentru perioada 2021-2027; în promovarea informării și a educației în domeniul sănătății; în consolidarea sistemelor naționale de sănătate și a convergenței ascendente a standardelor de asistență medicală pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate în interiorul statelor membre și între acestea și în facilitarea schimbului de bune practici privind SRHR între statele membre; invită statele membre să înregistreze progrese în direcția unei acoperiri universale cu servicii de sănătate, pentru care SRHR sunt esențiale, inclusiv prin utilizarea, după caz, a programului „UE pentru sănătate” și a Fondului social european Plus (FSE+), etc.

TA-9-2021-0314_RO

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share