17/06/2021

România nu trebuie să devină o destinație de safari pentru NIMENI

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe) a anunțat joi că a trimis o interpelare Comisiei Europene după împușcarea ursului trofeu prin derogare de la legile naționale și europene de către prințul de Liechtenstein.

”Este un nou exemplu că, pentru bani, în România se închid ochii la reguli. Eu nu vreau însă ca țara să fie destinație de safari pentru niciun prinț al lumii. Răspunsul premierului, care a făcut un soi de mișto de prost gust – credeam că mă întrebați de finanțe – combinat cu remarca că nu era cel mai mare urs – de parcă suntem toți obsedați de mărime ca Donald Trump – arată din păcate preocuparea minimă a lui pentru mediu și biodiversitate. Pentru că sunt politician și nu comentator, am adresat o interpelare Comisiei Europene”, a scris Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook.

Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs din România prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.

“Regele urșilor din România, doborât de un prinț din Liechtenstein”, a scris Le Figaro. Publicația franceză a notat că două ONG-uri susțin că cel mai mare urs brun din România a fost împușcat de prințul de Liechtenstein în timpul unei partide de vânătoare, iar Garda de Mediu a deschis o anchetă.

România are o populație de circa 6.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa, iar în ultimii ani au fost tot mai multe controverse pe tema prezenței lor considerate tot mai „invazive”, a mai scris publicația franceză.

”Știm ce înseamnă gestionarea faunei sălbatice, administrăm 4 fonduri cinegetice, iar echipele noastre de intervenție rapidă experimentează zilnic provocările create de conflictele om-animale sălbatice. Și din păcate, în ultimii 10 ani am fost obligați să împușcăm 2 urși problemă, cei care au devenit un pericol pentru localnici. Însă asta doar ca o ultimă opțiune, odată ce toate celelalte posibilități au avut eliminate, carcasele urșilor recoltați nefiind vândute ca trofeu.
Facem tot ce ne stă în putere să sprijinim comunitățile locale, încurajând părțile interesate locale și regionale să stea împreună, să creioneze și să implementeze strategii de prevenire a conflictelor om-animale sălbatice, în special în zonele problemă. Iar în acest sens am pus bazele unui Comitet regional de gestionare a conflictelor om-animale sălbatice în zona gestionată de noi din care fac parte factorii interesați locali, și împreună luăm decizii pentru o conviețuire sănătoasă cu fauna sălbatică din zonă. La nivel național însă, conflictele cu urșii sunt folosite ca scuză pentru a ucide animale pentru trofee, animale care de fapt nu au nimic de-a face cu conflictele. Așa cum pare să fie și cazul lui Arthur.
Vânătoarea pentru trofeu nu rezolvă nicio problemă a comunităților locale, deoarece vânătorii plătitori nu sunt interesați să omoare un urs cu probleme în jurul satelor sau fermelor, ci doresc masculii mari, care de cele mai multe ori nu sunt cei care cauzează probleme.
Solicităm o schimbare fundamentală a modului în care este gestionată fauna sălbatică la nivel național și oprirea completă a oricărei vânători de animale pentru bani, deoarece această practică umple doar buzunarele lobbyiștilor și agențiilor de vânătoare, și adresează mai puțin interesele comunităților locale.
În plus, solicităm implementarea unui sistem funcțional de derogări combinate cu măsuri de prevenție care să se aprobe cu consultarea și în sprijinul comunităților vizitate în mod repetat de urși. Astăzi, an de an, mai ales primăvara, oamenii sunt nevoiți să aștepte și 2-3 luni până când pot fi luate măsuri de îndepărtare a ursului problemă din cauza lipsei unei cote de intervenție “noi” aprobate.
De peste 10 ani lucrăm în implementarea unor măsuri durabile de gestionare a faunei sălbatice din Făgăraș atât în ceea ce privește monitorizarea și numărarea prin metode genetice a animalelor sălbatice, cât și în ceea ce privește acționarea și despăgubirea fermierilor în cazul conflictelor din vecinătatea fondurilor gestionate de noi” au ținut să ne trasmită cei de la Fundația Conservation Carpathia.
 Aceasta s-a înființat în 2009 și are 12 membri fondatori din 7 țări și 4 continente. În prezent din bordul actual fac parte filantropi, specialiști în domeniul conservării, dar și reprezentanți ai ONG-urilor active pe plan internațional.

Munții Carpați reprezintă ultimul mare ecosistem nefragmentat din Europa Centrală. Aici se găsesc ultimile păduri virgine, precum și cea mai mare densitate de carnivore mari (ursul brun, râsul și lupul). Din 2004 odată cu retrocedarea pădurilor au început tăierile abuzive pe zeci de mii de hectare, chiar și în perimetrul ariilor protejate. Fundația Conservation Carpathia se implică activ în salvarea și conservarea zonelor mari împădurite din munți, în special din jurul Parcului Național Piatra Craiului. Până acum fundația a obținut din proiecte și donații banii necesari pentru cumpărarea și trecerea în regim de conservare a 25 400 de hectare de pădure. Marea majoritate a parcurilor sunt axate pe conservarea golului alpin, de aceea Fundația Conservation Carpathia s-a axat pe conservarea munților împăduriți, cu o valoare mare a diversității biologice și din punctul de vedere al conservării carnivorelor mari.
Preluând modelele de succes ale altor țări care au un capital natural mai redus ca al munților noștri, Fundația Conservation Carpathia dorește ca, pe lângă salvare și conservare, să dezvolte economic zona prin eco-turism sau alte activități economice care nu au o influență negativă asupra naturii și elementelor ei. Scopul final al Fundației este de a crea unul dintre cele mai întinse parcuri naționale din Europa, prin finanțări și contribuții publice și private, probabil unul dintre cele mai valoroase parcuri naționale din Europa – un „Yellowstone european”.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share