Sprijinul NATO pentru Ucraina trebuie să continue, inclusiv cu provizii militare, ajutor financiar și ajutor umanitar

Miniștrii Apărării din țările NATO au stabilit miercuri, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung și de continuare a sprijinului semnificativ acordat Ucrainei pentru a rezista războiului declanșat de președintele rus Vladimir Putin, au anunțat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al organizației, Mircea Geoană.

 ”Noua noastră postură militară ar putea include un număr substanțial mai mare de forțe în partea estică a Alianței, la un nivel de pregătire mai ridicat și cu mai multe echipamente pre-poziționate. În aer, mai multă putere aeriană aliată, o apărare antiaeriană și antirachetă integrată consolidată. În plan maritim, grupuri de atac de portavioane, submarine și un număr semnificativ de nave de luptă în mod constant. De asemenea, vom lua în considerare viitorul apărării noastre cibernetice. Și cum să ne folosim cel mai bine de resursele spațiale aliate”  a spus secretrul general. 

Miniștrii au convenit că sprijinul NATO pentru Ucraina trebuie să continue, inclusiv cu provizii militare, ajutor financiar și ajutor umanitar. „NATO răspunde la această criză cu viteză și unitate”, a spus secretarul general, adăugând că liderii NATO se vor reuni săptămâna viitoare pentru un summit extraordinar al NATO.

Miniștrii au abordat, de asemenea, măsuri pentru a consolida securitatea colectivă a NATO pe termen lung. „Trebuie să resetăm apărarea noastră colectivă și descurajarea pe termen lung; astăzi le-am însărcinat comandanților noștri militari să dezvolte opțiuni în toate domeniile”, a spus Jens Stoltenberg. El a remarcat că aceasta ar putea include substanțial mai multe forțe în partea de est a Alianței, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă.Secretarul general a subliniat că astfel de creșteri majore ale descurajării și apărării colective a NATO ar necesita investiții majore. El a salutat anunțurile Aliaților privind mai multe investiții și a reiterat că Aliații trebuie să investească minimum 2% din PIB în apărare.

Agenda reuniunii a fost concentrată pe evoluțiile conflictului armat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și pe implicațiile acestuia la adresa Alianței. Reuniunea a reprezentat un semnal puternic privind sprijinul și susținerea NATO pentru Ucraina, dar și pentru partenerii alianței din imediata vecinătate: Suedia, Finlanda și Georgia. ” Am prezentat îngrijorările și preocupările României referitoare la conflictul declanșat de Federaţia Rusă în Ucraina, care a dus la distrugerea țării și la nenumărate pierderi de vieți omenești și am accentuat implicațiile acestui conflict pentru securitatea regională. În cadrul întîlnirii am vorbit despre acțiunile României în sprijinul Ucrainei și am menționat înființarea hub-ului logistic de la Suceava, destinat ajutorului umanitar, dar am expus și eforturile naționale, acentuând puternicul sprijin al societății civile, pentru primirea fluxului masiv de refugiați.  În a doua sesiune de lucru, concentrată pe procesul de adaptare pe termen mediu și lung a NATO, am transmis faptul că România susține fără echivoc adaptarea şi consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO având în vedere provocările fără precedent la adresa arhitecturii de securitate europene.  Am transmis partenerilor noștri solicitarea privind înființarea neîntârziată a unor structuri operaționale aliate defensive în regiunea Mării Negre, după modelul celor deja existente în Polonia şi statele baltice, care să asigure efortul comun necesar în sprijinul consolidării posturii aliate la nivel regional. Am reiterat disponibilitatea României de a găzdui o astfel de structură aliată” a transmis Vasile Dîncu, ministrul Apărării.

”M-am bucurat să îi întâlnesc, miercuri, la cartierul general al NATO de la Bruxelles, pe membrii echipei Delegației Permanente a României la NATO.
Le mulțumesc pentru sprijinul constant și dedicat și pentru tot ceea fac, zi de zi, în sprijinul consolidării profilului României ca aliat responsabil și de încredere, în cadrul unei Alianţe puternice, întemeiată pe un parteneriat transatlantic solid” a mai transmis ministrul Apărării.

Reuniunea extraordinară a ministrilor NATO  a reprezentat un reper important în planul pregătirii deciziilor cu privire la adaptarea NATO la actualul context de securitate, în perspectiva Summit-ului alianței care va avea loc, la Madrid, în 29-30 iunie 2022.

”La finalul Reuniunii miniștrilor Apărării din statele aliate, care a avut loc la sediul  NATO din Bruxelles, am susținut o declarație de presă, urmată de o serie de întrebări și răspunsuri, cu larga participare a presei din România. Alianții găzduiesc milioane de ucranieni. Am activat planul prin care vom apăra Alianța, am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Astăzi există sute de mii de trupe militare aliate aflate în stare de alertă sporită în întreaga Alianță, 100.000 de militari americani în Europa și aproximativ 40.000 de militari sub comanda NATO, a comandantului suprem aliat, în partea de est a Alianței, inclusiv în Marea Neagră, inclusiv în România, sprijiniți masiv de forțe aeriene și navale. Este un mesaj de descurajare extrem de important. Cu peste 75% din forțele ruse blocate în Ucraina și suferind pierderi masive, nu anticipăm riscuri la adresa securității statelor aliate.

Vom continua să fim vigilenți inclusiv pentru a evita riscul de escaladare a conflictului, dacă nu prin intenție sau alte accidente. Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea europeană, așa că trebuie să regândim apărarea colectivă și descurajarea, atât pe termeni imediați, dar și pe termen mediu și lung. Astăzi, comandanții noștri militari au primit sarcina de a dezvolta opțiuni de întărire a posturii NATO  în toate domeniile, în terestru, în aerian, în maritim precum și în domeniile cibernetic și spațial. Noua noastră postură va include forțe substanțial sporite în partea de est a Alianței, inclusiv în zona Europei de sud-est, inclusiv în Marea Neagră, inclusiv în România  cu mai multe elemente și echipamente  de sprijin logistic prepoziționate. În zona aeriană, mai multă forță militară aeriană. Și apărare aeriană și antirachetă integrată și puternic consolidată.  În zona maritimă, portavioane, submarine, nave cercute la un nivel de prezență și de vigilență sporite. Așa cum am spus mai devreme, luăm în considerare și întărirea capacității noastre de apărare cibernetică și întărirea capabilității în domeniul spațial. Această nouă realitate strategică va necesita și investiții și am reconfirmat astăzi faptul că 2% din PIB să reprezinte minimum și nu maximul cheltuielilor  de apărare . Chiar astăzi, ministrul Apărării al Germaniei a anunțat decizia guvernului de la Berlin de a aproba un fond suplimentar  de 100 de miliarde de euro, pentru investiții dedicate modrnizării forțelor militare ale Germaniei. Este un semnal important și el este urmat și de alți aliați care procedează în mod similar .În acest moment critic pentru securitatea noastră, unitatea dintre America de Nord, Europa în NATO este mai importantă ca niciodată. Vom continua în ritm accelerat această secvență de decizii politice, militare și strategice. În toată această perioadă lucrând către summitul NATO de la Madrid, unde aceste decizii de adaptare majoră a posturii de securitate a NATO pe flancul estic, dar pe întregul teritoriu aliat, schimbări funamentale în postură, în structura de comandă, și bineînțeles în măsuri de păstare și investiții în avatajul tehnologic al Alianței față de competitorii noștri. Este un moment extraordinar în istoria Europei, este un război cumplit și barbar, pe care nu credeam niciunul dintre noi, că-l vom vedea izbucnind aici. Rusia va plăti prețul, este un moment decisiv pentru noi toți. Vreau să-i asigur pe cei de acasă că NATO este vigilent și că nu există niciun motiv de preocupare pentru securitatea statelor aliate, în particular, a României” a ținut să declare și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media