”Lumea a pierdut un lider global falnic, un multilateralist hotărât și un avocat neobosit al păcii”

Fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov și ultimul șef URSS a decedat . El a fost cel care a pus capăt Războiului Rece. Fostul lider sovietic avea 91 de ani.

Mihail Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A avut o copilărie grea în timpurile în care în fruntea țării s-a aflat Stalin. Bunicii săi fuseseră deportați pentru vina de a fi fost culaci. În timpul celui de-al doilea război mondial, a trăit vremurile grele ale ocupației germane, după ce, pe 2 august 1942, armatele naziste au cucerit Stavropolul. Deși germanii au fost alungați în februarie 1943, ocupația a înăsprit viața comunității rurale în care trăia tânărul Gorbaciov și i-a lăsat acestuia amintiri de neșters. Gorbaciov a încercat să reformeze partidul osificat și economia aflată în recesiune prin introducerea glasnostului (“transparenței”), perestroikăi (“reconstrucției”) și uskorenie (“accelerării” dezvoltării economice), politici lansate oficial la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist din februarie 1986. Mihail Gorbaciov a fost ultimul președinte sovietic, cel care a încheiat acorduri de reducere a înarmării cu Statele Unite ale Americii și parteneriate cu puterile occidentale pentru îndepărtarea Cortinei de Fier care a divizat Europa. La 54 de ani, în 1985, a devenit secretar general al Partidului Comunist Sovietic, propunându-și să revitalizeze sistemul prin introducerea libertăți politice și economice limitate. Gorbaciov declara atunci că sistemul economic sovietic trebuia reorganizat cât mai rapid. La început, reformele lui au fost cunoscute ca „uskorenie” (accelerare), dar, mai apoi, termenul „perestroika” (reconstrucție) a devenit mult mai popular.Politica sa care favoriza libertatea de exprimare a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia etc. Unii ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru problemele care au luat naștere în urma acestor reforme, considerând că scăderea nivelului lor de trai este un preț prea mare de plătit pentru democrație. Mihail Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. Gorbaciov va fi înmormântat în cimitirul Novodevichy din Moscova, alături de soția sa Raisa, care a murit în 1999, a scris agenția de presă Tass, citând o sursă apropiată familie.

”Mihail Gorbaciov a fost un lider de încredere și respectat. El a jucat un rol crucial pentru a pune capăt Războiului Rece și a doborî Cortina de Fier. A deschis calea către o Europă liberă. Această moștenire este una pe care nu o vom face uitată” a ținut să transmită președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Printre cei care şi-au anunțat regretul pentru moarte fostului lider comunist s-a numărat și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. El și-a exprimat “cele mai profunde condoleanţe”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, pentru agenţia de presă Interfax.

Dar bărbatul care a murit marți la 91 de ani a fost insultat și de mulți compatrioți care l-au acuzat pentru implozia din 1991 a Uniunii Sovietice și diminuarea acesteia ca superputere. Națiunea rusă care a apărut din trecutul său sovietic, s-a micșorat în dimensiune pe măsură ce au fost create 15 națiuni noi.

”Pierderea mândriei și a puterii, a dus în cele din urmă la ascensiunea lui Vladimir Putin, care a încercat în ultimul sfert de secol să readucă Rusiei gloria de odinioară și nu numai. Iar războiul din Ucraina este un exemplu în acest sens. După zeci de ani de represiune politică brutală, el a îmbrățișat reformele democratice. El a crezut în glasnost și perestroika – deschidere și restructurare – nu ca simple sloganuri, ci ca și calea de urmat pentru poporul Uniunii Sovietice după atâția ani de izolare și privare. A fost un lider rar, a văzut viitorul diferit și trebuie apreciat curajul de a-și risca întreaga carieră, pentru a-și atinge scopul. Rezultatul a fost, o LUME MAI SIGURĂ ȘI LIBERTATE MAI MARE PENTRU MILIOANE DE OAMENI , a spus și președintele SUA Joe Biden, despre fostul lider sovietic.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a spus că „în vremea agresiunii lui Putin în Ucraina, angajamentul său neobosit de a deschide societatea sovietică rămâne un exemplu pentru noi toți”.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a descris pe Gorbaciov drept „un om al păcii ale cărui alegeri au deschis o cale de libertate pentru ruși. Angajamentul său pentru pacea în Europa a schimbat istoria noastră comună.”

Secretarul general al ONU Antonio Guterres l-a numit „un om de stat unic, care a schimbat cursul istoriei” și „a făcut mai mult decât orice alt individ pentru a duce la încheierea pașnică a Războiului Rece. Lumea a pierdut un lider global falnic, un multilateralist hotărât și un avocat neobosit al păcii”, a declarat șeful ONU într-un comunicat. Guterres a citat observația lui Gorbaciov în discursul său din 1990 al Premiului Nobel pentru Pace, potrivit căreia „pacea nu este unitate în similitudine, ci unitate în diversitate. El a pus în practică această perspectivă vitală urmând calea negocierii, reformei, transparenței și dezarmării”, a conchis șeful ONU. Contemporanii lui Gorbaciov au indicat sfârșitul Războiului Rece drept una dintre realizările sale.

„Mikhail Gorbaciov a jucat un rol esențial în încheierea pașnică a Războiului Rece. Acasă, el a fost o figură de importanță istorică, dar nu în modul în care și-a propus”, a spus Robert M. Gates, care a condus CIA între 1991 și 1993 și a devenit ulterior secretar al Apărării al SUA.

„Slabind statul polițienesc și dezmembrând structurile economice staliniste, el a pus în mișcare prăbușirea Uniunii Sovietice, pe măsură ce diversele sale naționalități și-au declarat independența și economia s-a prăbușit. Făcând acest lucru, Gorbaciov a oferit popoarelor URSS oportunitatea pentru un viitor cu totul diferit și mai bun, o oportunitate care le-a fost luată ulterior”, a adăugat el.

Și președintele federal Frank Walter Steinmeier i-a transmis condoleanțe Irinei Wirganskaja pentru moartea tatălui ei Mihail Gorbatschow. „Mă înclin în fața unui mare om de stat. Germania rămâne conectată cu el, în semn de recunoștință pentru contribuția sa crucială la unitatea germană, în semn de respect pentru curajul său pentru deschiderea democratică și puntea dintre Est și Vest, și în amintirea viziunii sale mărețe despre o casă comună și liniștită în Europa.

Condoleanțele mele se îndreaptă către fiica lui Michail Gorbatscow Irina, iar gândurile mele se îndreaptă către iubita sa soție Raissa, căreia i-a supraviețuit peste două decenii. “a transmis președintele federal.

”Oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale. Și în bine, dar și în rău” scrie și fostul președinte Ion Iliescu. ”Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, și a fost bine receptat atât de sovietici, cât și de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, și acum și a Occidentului dezvoltat. Mulți au spus că a început schimbarea URSS punând căruța înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democrație și pe libertatea cuvântului. Decizia a fost, cred eu, corectă. Din păcate nimeni nu suferă, acum, de prea multă democrație, și asta se simte în tot ceea ce facem. A crezut că, în relațiile internaționale, URSS poate pune capăt Războiului Rece. Din păcate, Războiul Rece i-a supraviețuit. Și acum trăim partea cea mai violentă, și mai periculoasă a lui. Gorbaciov a fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa și în lume. Personalitatea sa a fost, inevitabil, controversată. Moștenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de ”terapiile de șoc”, aplicate după destrămarea Uniunii și formarea CSI. Terapii de șoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat. Nu pot spune că relațiile României cu URSS, înainte și după 1989, au fost bune. Dar, după decembrie 1989 au fost corecte, în vârtejul acela de schimbări contradictorii greu de controlat. Până la urmă, doar cei care au trăit acele vremuri îi pot judeca moștenirea. Un lucru nu i se poate reproșa: că nu a avut curajul schimbării. Fie și numai pentru asta, va rămâne în istoria agitatului secol XX. Dumnezeu să-l odihnească!”, a conchis în mesajul său, Ion Iliescu.

Ion Iliescu a solicitat un ajutor economic consistent de la Rusia lui Gorbaciov în 1990, iar mesajul era unul în care, România ar fi solicitat protecţia URSS.

În anul 2013 Ion Iliescu lansa la Târgul de Carte Gaudeamus, cartea lui Mihail Gorbaciov, “Amintiri despre viaţa mea înainte şi după Perestroica”, eveniment în cadrul căruia a negat din nou faptul că l-ar fi cunoscut pe ultimul preşedinte al URSS înainte de 1990. De asemenea, primul preşedinte al României după Revoluţia din decembrie 1989 a afirmat că Mihail Gorbaciov este o personalitate care a deschis un nou mod de a face politică. ” Apariţia sa şi politica promovată de Gorbaciov la noi în ţară a avut ecourile ei. Regimul lui Ceauşescu devenea din ce în ce mai rigid şi apare brusc acest lider, deci de unde venea gerul în viaţa politică. Această carte este interesantă pentru că este cartea unei personalităţi care făcut istorie. S-a creat o atitudine de respingere a lui, l-au făcut vinovat de prăbuşirea Uniunii Sovietice şi, pe de altă parte, mulţi cetăţeni mai văd o nostalgie. Şi pe Gorbaciov îl consideră vinovat de aceste răsturnări care au dus la schimbarea statutului Rusiei. Mihail Gorbaciov a fost şi un intelectual extrem de deschis dialogului, un om care gândea şi care a făcut eforturi să înnoiască, în condiţiile date, viaţa politică şi viaţa în general a Uniunii Sovietice, dar, “în ciuda tuturor acestor aspecte”, acesta nu mai este acum extrem de popular la ruşi”. ”În decembrie 2010, Şerban Papacostea susţinea, într-un articol din Revista 22, că Ion Iliescu a solicitat un ajutor economic consistent de la Rusia lui Gorbaciov în 1990, iar mesajul era unul în care România ar fi solicitat protecţia URSS. Tradusă în termeni concreţi, solicitarea [regimului Iliescu de a sprijini economic România] preconiza restaurarea „protecţiei“ sovietice pentru un regim care se simţea ameninţat de „antisovieticii“ din ţară, care „acţionează peste tot, ajutaţi de anumite forţe din Vest“…. Întregul text al mesajului lui Ion Iliescu către Gorbaciov vibrează de dorinţa şi speranţa de a vedea URSS restabilită integral în poziţia de putere mondială, cu efecte benefice şi pentru puterea comuniştilor de la Bucureşti, travestiţi în democraţi pentru a face faţă exigenţelor momentului. Ca şi în trecutul mai îndepărtat şi mai apropiat, PCR-iştii de la Bucureşti ştiau şi acum că speranţa lor cea mai sigură este puterea URSS şi protecţia acordată de aceasta. Mai mult decât ceilalţi, Ion Iliescu era legat prin toate fibrele fiinţei sale de puterea cu care şi-a identificat aspiraţiile şi existenţa, în opoziţie cu interesele fundamentale ale poporului în mijlocul căruia s-a născut”scriau și cei de la active news.ro.