Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

Cu această ocazie în mai multe locații din țară  sunt organizate activităţi culturale şi artistice şi sunt difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.

La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natura, iar  la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”.

Județul Hunedoara are privilegiul de a avea pe teritoriul său un patrimoniu remarcabil, care se bucură de recunoașterea UNESCO – Cetățile Dacice din Munții Orăștiei și se poate mândri cu patru persoane care dețin titlul Tezaur Uman Viu: Pera Bulz, Mircea Lac, Cosana Vinca și Petru Borza.

Fundația Mihai Eminescu Trust, partener în cadrul proiectului ”Capitala Daciei – Muzeu viu al patrimoniului european”, a organizat începând din 2022, șase serii de ateliere de formare interactivă denumite „Protectorii patrimoniului” și structurate în câte două  zile. Pentru organizarea atelierelor a fost contractată Asociația Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală. Ei vor colabora cu arh. Leo Orellana, specialist în revitalizarea siturilor UNESCO, și Carolina Fernolend, președintele Fundației Mihai Eminescu Trust, pentru pregătirea suportului de curs și susținerea acestor ateliere de formare.

La aceste cursuri de formare au participat cu precădere ghizi de turism, proprietari de pensiuni, profesori de istorie, antreprenori, precum și tineri interesați să devină protectori ai patrimoniului din Comuna Orăștioara de Sus.
Viitorii ghizi de patrimoniu vor fi intermediarii între toate tipurile de vizitatori și turiști pentru a le transmite valorile și importanța acestui sit.
„Valorizarea sitului – este aspectul la care încercam să contribuim în cadrul proiectului în derulare. Iar scopul nostru este reprezentat de cunoașterea și aprecierea valorii excepționale a sitului de către locuitorii zonei, în cadrul acestor ateliere de formare interactivă a viitorilor ghizi ai patrimoniului arheologic European si Mondial „Sarmizegetusa”” au transmis organizatorii.
Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara. Proiectul de restaurare și revitalizare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia este un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”.

România are înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO nouă elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993); Mănăstirea Hurezi (1993); sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999); cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999);

centrul istoric Sighişoara (1999); ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999); situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991) şi pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea; Codrul secular Şinca, judeţul Braşov; Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava; Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş), peisajul minier de la Roşia montană (2021.

În plus, are înscrise şi şapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, respectiv ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) (2017).

În Lista Indicativă (de propuneri) a Patrimoniului Mondial UNESCO sunt înscrise încă  16 locuri şi bunuri ale României (obiective culturale precum Bisericile bizantine şi post-bizantine de la Curtea de Argeş, Frontierele Imperiului Roman – Dacia, Frontierele Imperiului Roman –  Limesul dunărean, Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, Ansamblul rupestru din Basarabi, Biserica de la Densuş, Biserica Trei Ierarhi de la Iaşi, Mănăstirea Neamţ, Centrul vechi al oraşului Alba Iulia, Culele din Oltenia, Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe, Satele istorice Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile lor și obiective naturale precum Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei, Sînpetru – sit paleontologic și Codrul Secular Slătioara).

Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost adoptată de Senat la 21 mai 2012 şi de Camera Deputaţilor la 23 aprilie 2013.
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost instituită prin Legea nr. 160/2013.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share